Avere de slujbaș la stat: Peste 1 milion de euro, 3 mașini, 21 de ceasuri de lux, 46 de apartamente, terenuri, spații comerciale, bijuterii ● Zahărul Bod este zahăr adus din Ucraina. Originea- trecută pe fundul ambalajului ●Miezul dosarului DIICOT împotriva lui Chirica: un tun de 8,5 milioane de euro ●Doi notari din București arestați pentru falsificarea unor acte de moștenire ●Povestea primului aparat pentru taxarea parcării ●Ce face fotbalistul când nu e camera pe el? Un critic de film se uită la Campionatul Mondial din Qatar ●Marile companii din industria lemnului, printre care și Schweighofer au plătit amenzi de milioane de lei în 2022 ●„Veto-ul trebuie exclus, nu mai este un instrument realist de gestiune a relaţiilor intraeuropene” ●După 5 ani de procese, a luat sfârșit războiul oamenilor de cultură ●Iohannis, pericolul Micului Schengen și la ce-ar folosi atacul la CJUE
Avere de slujbaș la stat: Peste 1 milion de euro, 3 mașini, 21 de ceasuri de lux, 46 de apartamente, terenuri și spații comerciale, bijuterii
Informațiile care ies la iveală într-unul dintre cele mai mari dosare de corupție la o unitate de stat sunt uluitoare. Dintr-o funcție publică plătită nu tocmai generos, un șef a reușit să adune avere într-un timp record. În ancheta privitoare la mita acordată la Serviciul de Permise Suceava s-a efectuat trimiterea în judecată a dosarului cu numărul 5 care vizează fapte de corupție legate de eliberarea permiselor de conducere.
În acest dosar au fost trimiși în judecată 25 de inculpați, între care angajați ai Ministerului Afacerilor Interne, instructori și intermediari ai școlilor de șoferi care, în schimbul unor sume de bani, ar fi permis fraudarea probei teoretice a examenului de obținere a permisului de conducător auto unui număr de 70 de candidați, în cursul lunii septembrie 2020, scrie Botosaneanul.
Zahărul Bod este zahăr adus din Ucraina. Originea este trecută pe fundul ambalajului
Zahărul Bod nu este românesc, ci este produs în Ucraina, ambalat și comercializat la noi în țară. Originea zahărului vândut în ambalajele fabricii de la Bod este trecută pe ambalaj, dar pe fundul acestuia, așa încât puțini sunt cei care află că pun în coș un zahăr care nu este produs în țara noastră, dar care este promovat ca atare pe rețelele de socializare.
De câteva săptămâni, pe rețelele sociale circulă o campanie prin care românii sunt îndemnați să susțină producția de zahăr românesc și să cumpere zahăr Bod. Toate bune și frumoase, numai că fabrica de la Bod, județul Brașov, este închisă de o perioadă bună de timp și nici achiziții de sfeclă de zahăr nu a mai făcut de la fermierii români, scrie Agrointel.ro.
Miezul dosarului DIICOT împotriva primarului Chirica este un tun de 8,5 milioane de euro
Patronul M.Chim a fost condiționat să rezolve intabularea terasei de deasupra Halei Centrale ca să poată vinde toată clădirea. Avea de încasat 8,5 milioane de euro, iar primarul i-a semnat edificarea deși nu se întocmise un PUZ, conform legii. Hala avea deja toți indicatorii urbanistici maximali, nu se mai putea construi nimic deasupra.
Practic, în acest caz, Mihai Chirica și oamenii lui de încredere din Primărie au făcut o excepție. La fel s-a întâmplat în multe alte cazuri încheiate cu dosare penale: Cheșcu, Asimionesei, Plugaru, Vixen. Fiecare semnătură ilegală însemna rezolvarea unei afaceri de 2-3 sau 7 milioane de euro. DIICOT l-a pus azi noapte pe primarul Mihai Chirica sub control judiciar timp de 60 de zile, scrie ReporterIS.
Doi notari din București arestați pentru falsificarea unor acte de moștenire
Doi notari din Capitală și 4 persoane fizice au fost arestate într-un dosar de falsificare de acte de moștenire. Pentru cinci dintre ei Curtea de Apel a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile. Cel puțin 19 imobile rămase fără moștenitori legali au ajuns pe mâinile unor samasari imobiliari și vândute, cu ajutorul documentelor întocmite de cei doi notari.
Seceleanu Lidia Simona și Cuțaru Eugenia sunt notarii care au fost motorul acestei afaceri. Între 2019-2022, cele două, contra unor sume de bani, au eliberat certificate de moștenitor și alte acte care atestau în fals dreptul de proprietate asupra unor imobile aflate pe raza municipiului București, imobile nerevendicate ori care au aparținut unor persoane fără moștenitori. După obținerea documentelor respective, imobilele erau vândute la prețul pieței, scrie Buletin de București.
Povestea primului aparat pentru taxarea parcării
Odată cu creșterea numărului de mașini a apărut problema parcărilor. Drumurile – gândite inițial pentru căruțe și cai – au devenit neîncăpătoare, iar parcările aproape că nu existau. Opreai cât mai aproape de marginea străzii și gata. Problemă rezolvată.
Totuși, în America anilor 1920, cei care aveau magazine la stradă încep să se confrunte cu o nouă problemă: muncitorii veneau în oraș, parcau pentru tot restul programului și blocau accesul celor care chiar erau interesați de cumpărături. Numărul celor care au început să se revolte crește, în timp ce afacerile acestora pierd din profit. Soluția e simplă: o lege care să stabilească locurile în care șoferii aveau voie să parcheze, scrie Autocritica.
Ce face fotbalistul când nu e camera pe el? Un critic de film se uită la Campionatul Mondial din Qatar
Mondialul din Qatar aduce pe masă lucruri vechi, lucruri recente și lucruri de-a dreptul inedite. Să remarcăm așadar, în dreptul lucrurilor vechi, cum transmisiunile competiției s-au ilustrat mai cu seamă prin clasicismul lor formal. Acolo unde, cu o ediție în urmă, inovația așa-numitei spider-cam – aparatul care putea să urce și să coboare vertiginos, între acoperiș și firul ierbii – s-a soldat cu impresii amestecate, estetica actuală revine la niște reguli tried and true: un plan de ansamblu („plan de bază”, așa cum l-a numit teoreticianul Charles Tesson) aproape omniprezent, care ne permite să vedem, fără decupaj și fără alegeri forte pe parte de regie, întreaga acțiune. În sânul acestei configurații generale, Mondialul nostru vine să consfințească o dramaturgie recentă și să propună câteva adiții care îi sunt proprii, scrie Scena9.ro.
Marile companii din industria lemnului, printre care Schweighofer și Kronospan, au plătit amenzi de milioane de lei în 2022
Deși majoritatea societăților vizate au contestat amenzile, au pierdut procesele și în cele din urmă au fost obligate să le plătească, potrivit unui răspuns oferit de Consiliului Concurenței la cererea Săptămâna online și PRESShub.
„Conform ultimei informări primite de la ANAF, până la sfârșitul lunii iunie a fost încasată suma de 123.883.045 de lei din valoarea totală a amenzilor aplicate, respectiv 129.684.823 de lei.
Din totalul companiilor sancționate, Euromarchet Impex, Forestar, Frasinul, Full Prod Company, Genex Com, Gilfor, Gyorgy L. Tibor Întreprindere Individuală, H L V Transilvania, Simicom, Sirva-Tour și Vortex au contestat sancțiunile aplicate de Consiliul Concurenței.
Alredia, HS Timber Productions (noua denumire a fostei companii austriece Schweighofer), Kronospan România, Kronospan Sebeș, Kronospan Trading și Silva Logistics Services au recunoscut încălcarea Legii Concurenței, dar au contestat executarea amenzilor, dosarele vizând plata integrală a sancțiunilor au fost sau continuă să fie pe rolul instanțelor”, se arată în răspunsul Consiliului Concurenței, scrie PressHub.
Expert în politici europene: „Veto-ul trebuie exclus, nu mai este un instrument realist de gestiune a relaţiilor intraeuropene”
Refuzul categoric al Austriei privind admiterea României și Bulgariei în spațiul Schengen a revoltat nu doar țările implicate, ci și opinia publică și chiar politicieni din mai multe țări europene. Considerat abuziv și antieuropean, votul austriecilor ridică acum mari semne de întrebare privind funcționalitatea instituțiilor europene.
Cât de actual mai este dreptul de veto? Câtă coeziune mai există în interiorul UE dacă se pot întâmpla astfel de blocaje? Și cum ar trebui să se schimbe mecanismele democratice pentru ca ele să răspundă noilor nevoi în noile contexte? Radu Albu-Comănescu, lector la Facultatea de Studii Europene de la UBB, Cluj-Napoca a discutat despre aceste teme cu PressHub.
Judecătoarele care aveau în lucru dosarele Puiu Popoviciu și Duță, excluse din magistratură de CSM
Cu un vot de 5 la 3, două judecătoare de la Curtea de Apel București au fost excluse din magistratură de secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Deși mai au trei săptămâni din mandat, cei cinci, Marian Budă, Simona Camelia Marcu, Bogdan Mateescu, Lia Savonea și Nicoleta Țînț (care se pensionează începând cu 31 decembrie) au decis excluderea din magistratură a judecătoarelor Daniela Panioglu și Alina Nadia Guluțanu.
Panioglu l-a condamnat pe fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Lucian Duță la 6 ani închisoare pentru luare de mită, iar Guluțanu judecă dosarul privind confiscarea de la milionarul Puiu Popoviciu a unui teren de 224 de hectare din Băneasa, scrie PressHub.
După 5 ani de procese, a luat sfârșit războiul oamenilor de cultură
În 2017, istoricul Liviu Rotman, director al Centrului de Studii Israeliene din SNSPA, publică în Observator Cultural articolele “Obsesii consecvente. Gabriel Andreescu și opțiunile sale” și “Răspuns la atacurile unui „teoretician şi practician al drepturilor omului“. Simțindu-se lezat de afirmațiile “defăimătoare” făcute de istoric la adresa sa, fostul disident anticomunist, Gabriel Andreescu, în prezent publicist și activist pentru drepturile omului, îl cheamă în judecată pe Liviu Rotman. Trei instanțe diferite – Judecătoria Sectorului 1 în 2018, Tribunalul București în 2020 și Curtea de Apel București în decembrie 2022 - au respins pretențiile lui Gabriel Andreescu și l-au obligat la plata cheltuielilor de judecată, în sumă totală de aproximativ 14.700 lei. Judecătorii au constatat că nu a fost întrunită prima condiție a răspunderii civile delictuale în acest caz și anume aceea a existenței unei fapte ilicite, scrie JustNews.ro.
Condițiile la accesarea granturilor PNRR de câte 20.000-100.000 EUR. Ghidul final, planul de afaceri, manualul de înscriere și alte documente
Microîntreprinderile și firmele mici și mijlocii au acum la dispoziție Ghidul solicitantului cu toate condițiile de accesare a granturilor de câte 20.000-100.000 de euro din Programul pentru digitalizarea IMM, precum și modelul de plan de afaceri, manualul de înscriere la finanțare în sistemul electronic PNRR și alte documente necesare sesiunii programate să se deschidă pe 1 februarie 2023.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat Ghidul solicitantului și alte documente necesare în Programul pentru digitalizarea IMM, din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Perioada de depunere a proiectelor în sistemul electronic PNRR este 01.02.2023, ora 10:00 - 31.03.2023, ora 24:00, conform calendarului estimativ publicat de Startupcafe.ro.
Iohannis, pericolul Micului Schengen și la ce-ar folosi atacul la CJUE
România se repliază lent și nu are încă soluții de recompunere după eșecul aderării la Spațiul Schengen. Președintele României vrea să tempereze răbufnirile împotriva Austriei după o săptămână de tăcere din partea lui și de amenințări excesive rostogolite de politicienii autohtoni pe toate rețelele sociale sub stindardul patriotismului de vitrină. La nivel înalt, deciziile se iau cu dificultate și optimismul bate rațiunea, la fel ca acum zece ani, dar unii sunt gata să înlocuiască totul cu Micul Schengen, scrie DW.
1
4
