O comună fără canalizare funcțională, fără medic, cu oameni trecuți de 70 de ani își face bază sportivă ●Marcel Ciolacu îl apără pe ministrul Budăi: „A dat un telefon unei colege de partid la două noaptea. Despre ce victimă vorbim? ●O regie din Craiova împrumută 550.000 de euro ca să cumpere bizoni, mașini second-hand și să fabrice brichete ● Cardiolog din laboratorul dr. Tesloianu: „Nu există niciun test ca să îți dai seama dacă un stimulator cardiac e nou sau folosit” ●Dosarul arabilor acuzaţi de uciderea a 17 ieşeni ● 5 prevederi problematice ale Legii Deca ●"Dr. Fără Conștiință": Presa germană despre cazul implanturilor de stimulatoare ●Crin Bologa, DNA: Anchetăm prejudicii de 4 miliarde de eur ●Kompromat cu autor necunoscut (II). Deși stă pe un morman de probe, Parchetul ignoră dovezile ●Dan Bucșa. Cum modelează așteptările realitatea, revenirea statului în economie și o lege care va deveni subiectul anului ●Pedepse și comportamente
O comună fără canalizare funcțională, fără medic, cu oameni trecuți de 70 de ani își face bază sportivă
Într-una dintre cele mai sărace comune din Moldova, Adășeni, autoritățile locale investesc peste 150.000 de euro într-o bază sportivă, în condițiile în care cei mai mulți locuitori sunt bătrâni trecuți de 70 de ani. În schimb, comuna nu are canalizare funcțională și nu există medic de familie. Comuna aflată la peste 50 de kilometri de municipiul Botoșani are cei mai puțini locuitori, majoritatea bătrâni, săraci și bolnavi, căci tinerii au fugit de sărăcie definitiv, în Occident.
În comună, s-a tras canalizare, dar nu este funcțională, spun sătenii, iar o parte a ulițelor sunt pline de noroaie ca acum o sută de ani, scrie Adevărul.
Marcel Ciolacu îl apără pe ministrul Budăi: „A dat un telefon unei colege de partid la două noaptea. Despre ce victimă vorbim? Dacă se consideră victimă, să meargă la Poliție”
Marcel Ciolacu a fost întrebat, luni, de către Libertatea, dacă a avut o discuție detaliată cu ministrul Marius Budăi în legătură cu momentul din noaptea de 29 spre 30 august 2022. „Detaliată… la ce vă referiți mai exact?”, a replicat social-democratul. Ziarul i-a descris lui Marcel Ciolacu momentul: în noaptea de 29 spre 30 august 2022, ministrul Budăi a dat un telefon, după miezul nopții, unei colege de partid. Fără să mai aștepte întrebarea, Marcel Ciolacu a început să dea replica: „Dacă a dat telefon unei colege de partid la două noaptea. Unde este cazul excepțional?”, a spus Ciolacu, uitându-se spre reporteri. Jurnalistul Libertatea l-a întrebat pe președintele partidului dacă nu vede nicio problemă că un ministru se cere în camera unei deputate la două noaptea. „Care este cazul, că nu înțeleg?”, a afirmat, din nou, Marcel Ciolacu, citat de Libertatea.
O regie din Craiova împrumută 550.000 de euro ca să cumpere bizoni, mașini second-hand și să fabrice brichete
Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi Fondului Locativ (RAADPFL) Craiova are nevoie de 544.300 ca să realizeze o serie de investiții. Cum nu dispune de sumă, creditul este soluția.
Achiziţionarea unei linii complete de producere a brichetelor, compusă din tocător staţionar, linie pentru producere brichete din rumeguş verde și construcţia unei hale industriale pentru montarea liniei de fabricat brichete sunt primele dintre investițiile menționate de Regie.
RAADPFL Craiova mai vrea o autoutilitară/autoturism cu 5 locuri (tip Dacia Doker) – second hand; un autoturism (tip Dacia Duster) – second hand; 2 rezervoare supraterane de apă, de 8-10; 5 hidrobiciclete de tip Lebădă; 10 maşini de tuns gazonul; o pereche de bizoni americani (cu vârsta cuprinsă între 10-12 luni), precum şi ”diverse şi neprevăzute”, conform notei de fundamentare anexată unui proiect de hotărâre a Consiliului Local Craiova, scrie PressHub.
Peste 180 de documente incriminatorii: fostul viceprimar controla firma paravan prin intermediul soției. Chirica a blocat ancheta ANI
7IAȘI a consultat raportul și plângerea penală formulată de către inspectorii ANI împotriva fostului viceprimar Gabriel Harabagiu, cel care în timpul mandatului controla comerțul stradal printr-o firmă paravan. Societatea New Bauen Build, la care soacra și socrul erau angajați, iar soția reprezenta firma în relațiile cu ANAF, fusese favorizată de viceprimarul Harabagiu încă de la instalarea în funcție. În perioada 2016 – 2021, Mădălina Harabagiu, soția fostului viceprimar, a depus la ANAF cel puțin 180 de declarații fiscale pentru societatea New Bauen.
Deși ANI a solicitat de la Primăria Iași toate documentele eliberate pentru New Bauen Build SRL, primarul Mihai Chirica nu a trimis avizele de amplasament eliberate pentru această societate. Practic, Chirica l-a făcut scăpat în fața ANI de alte 20 de acte materiale, ceea ce ar fi agravat situația penală a cumătrului său. Două persoane din anturajul dezvoltatorilor imobiliari au reprezentat firma controlată de Harabagiu la diverse proceduri. Dosarul în care ANI a sesizat Parchetul împotriva fostului viceprimar Gabriel Harabagiu a pornit de la mai multe investigații publicate de 7IAȘI și Reporter de Iași.
Cardiolog din laboratorul dr. Tesloianu: „Nu există niciun test ca să îți dai seama dacă un stimulator cardiac e nou sau folosit”
Elena, o femeie de 74 de ani, a avut mai multe probleme medicale de-a lungul timpului până când a ajuns la Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava cu respirație dificilă, transpirații nocturne, amețeli și o stare generală negativă. Medicii i-au explicat că are o problemă cu inima care necesită implantarea unui stimulator cardiac, motiv pentru care au redirecționat-o la Laboratorul de cardiologie intervențională de la Clinica de Cardiologie a Spitalului „Sf. Spiridon” din Iași.
Aici, fără să stea deloc în așteptare, a fost consultată de dr. Dan Tesloianu, a fost confirmat diagnosticul și a fost implantat dispozitivul.
De atunci au început însă problemele pentru Elena: a început să i se umfle mâna stângă și pieptul în zona inimii, are dureri permanente acolo unde a fost implantat, subcutanat, dispozitivul medical. Fiica ei a dus-o de mai multe ori la spital, inclusiv la cabinetul privat al dr. Tesloianu, scrie „Ziarul de Iași”.
Dosarul arabilor acuzaţi de uciderea a 17 ieşeni. „Suntem musulmani, nu bem alcool”
Fuad Ahmed, Zuhair Abdel Nabi Ali Dawoud şi fiul acestuia, Abdul Satar Dawoud au fost trimişi în judecată în octombrie 2020 pentru omor calificat, înşelăciune, falsificarea de alimente, fals în înscrisuri sub semnătură privată, dar şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Această ultimă infracţiune a fost reţinută doar în sarcina lui Zuhair Dawoud, care nu declarase un pistol şi trei cartuşe găsite la percheziţie.
Cei trei au fost acuzaţi că, profitând de starea de urgenţă şi de lipsa spirtului de pe piaţă, au preparat şi vândut în martie-aprilie 2020 un amestec de alcool metilic, apă şi vopsea de ouă pe care l-au vândut en-gros ca alcool sanitar. Substanţa activă în cazul spirtului este alcoolul etilic. Alcoolul metilic, folosit de cei doi irakieni şi un iordanian, este deosebit de toxic, letal chiar în cantităţi reduse. Inculpaţii au vândut în total aproximativ 5.300 de sticle de „spirt”, la 7 lei bucata, scrie Ziarul de Iași.
,,Lasă-mă să te las” educațional. 5 prevederi problematice ale Legii Deca
Desființarea specializării învățător la liceele pedagogice, introducerea admiterii la liceu și noi modalități de acordare a burselor școlare au fost comentate abitir pe rețelele de socializare, stârnind revoltă în rândul elevilor, profesorilor și părinților. Toate aceste dezbateri care au antrenat opinia publică s-au făcut, însă, pe marginea unor proiecte de lege apărute pe surse, fiindcă într-atât de mult preț pe transparență decizională pune coordonatorul României Educate, „cea mai amplă și de durată consultare publică desfășurată până acum în domeniul politicilor publice din educație”, ajuns astăzi ministru, scrie Scoala9.
"Dr. Fără Conștiință": Presa germană despre cazul implanturilor de stimulatoare
Scandalul stimulatoarelor cardiace recuperate de la cadavre oferă presei germane ocazia de a aminti că sistemul de sănătate din România este cel mai subfinanțat din UE.
"Implanturi fără consimțământ. Operații înfricoșătoare în România: doctori ar fi folosit stimulatoare cardiace de la pacienții decedați", titrează pagina de internet a postului german de televiziune, RTL.
"Înșelătorie uriașă în sistemul de sănătate din România", scrie site-ul, care, citând procurorii români, notează că ar fi vorba despre o rețea de cinci medici, activă începând din 2017. În multe cazuri, aceștia puneau diagnostice fictive unor pacienți, cărora, ulterior, le făceau implanturi de stimulatoare cardiace sau defibrilatoare luate de la pacienți decedați, fără acordul lor prealabil sau al familiilor lor, scrie DW.
Crin Bologa, DNA: Anchetăm prejudicii de 4 miliarde de euro
Procurorul-șef al DNA, Crin Bologa, amintește într-un interviu pentru Europa Liberă că anchetele înaintează uneori greu din cauza numărului redus de procurori. 26 de procurori noi își încep, de luni, activitatea la Direcția Națională Anticorupție, dar cifra nu acoperă necesarul. Anul trecut, au plecat 23, cei mai mulți prin pensionare.
În plus, amintește Crin Bologa, competența procurorilor DNA a scăzut semnificativ, dar procurorii, spune el, speră să convingă legislativul să le redea instrumentele de care au nevoie, scrie Europa Liberă.
Kompromat cu autor necunoscut (II). Deși stă pe un morman de probe, Parchetul ignoră dovezile
De un an, Parchetul Curții de Apel București evită să răspundă la întrebarea-cheie dintr-un dosar care investighează infracțiunea de scurgere de informații din interiorul Poliției: a fost publicată pe Internet proba reclamată ca fiind scursă înainte sau după ce aceasta a fost predată polițiștilor?
Logic, procurorii ar fi trebuit să investigheze mai întâi dacă o captură de ecran devenită probă într-un dosar penal a fost publicată pentru prima dată pe site-ul patrianoastra[.]com, înainte ca aceasta să fie predată polițiștilor, așa cum susțin experții IT ai Poliției – sau dacă proba a apărut pentru prima dată pe site-ul realitateadinmoldova[.]md, deținut de infractorul fugar Cristian Rizea, după ce Poliția a intrat în posesia ei, așa cum atestă două expertize independente făcute de specialiști în securitate cibernetică.
Despre temeinicia expertizelor din dosar: experții IT ai Poliției Române și-au întocmit raportul și și-au emis concluziile în baza unor căutări pe Google, consemnând doar orele afișate pe site-uri și alcătuind o cronologie în baza lor; iar experții independenți Bitdefender/Qurium au analizat metadatele imaginilor, care indică ora și data la care pozele au fost urcate/modificate pe serverele celor două site-uri, scrie PressOne.
Dan Bucșa. Cum modelează așteptările realitatea, revenirea statului în economie și o lege care va deveni subiectul anului
În ultimele luni, ne-am pregătit pentru o recesiune. De la vecinii noștri, la șefi de companii și experți, toată lumea s-a comportat ca și cum ar fi o realitate. Ne-am așteptat la o perioadă de scădere și greu și stres economic. Nu a venit. Și nu pare că va veni. Unde ne-am înșelat? Sau, și mai bine: ne-am înșelat?
Unde suntem azi și cum s-au schimbat datele, dar și așteptările noastre?
Am vorbit cu Dan Bucșa despre toate acestea. Și despre multe altele: peisajul economic al regiunii, ce se va întâmpla cu salariile, de ce o lege americană va deveni subiectul anului în Europa, cum arată noile estimări pentru România, rolul Germaniei și al Chinei în 2023 și despre finalul neoliberalismului și revenirea guvernelor ca actori principali în economie.
Dan este economist șef al Unicredit pentru zona Europei Centrale și de Est. Are o carieră de aproape două decenii în finanțe și instituții bancare, inclusiv Banca Națională, unde a făcut parte din echipa care a creat modelul de forecasting folosit în țintirea inflației. De aproape un deceniu, conduce la Londra echipa care urmărește evoluția economiilor din regiunea României și din România, scrie Andreea Roșca.
Pedepse și comportamente
Într-una din simulările pe care le folosesc în seminariile cu studenții de la cursul de Leadership de la EMBA, participanții sunt puși în situația unui antrenor sportiv care preia o echipă sportivă aflată în dificultate, cu misiunea de a o redresa. În exercițiu le sunt descrise un număr de politici sau practici de conducere a echipei pe care noul antrenor ar putea să le adopte și li se cere să decidă care li se par potrivite și care nu. Între ele există una care sună cam așa (citez din memorie): “anunță că antrenamentele sunt obligatorii și introdu amenzi pentru cei care întârzie”. Întrebarea este dacă a aborda această practică e o idee bună sau nu. Voi ce ziceți? V-ați făcut o părere?
Dacă ați considerat că e o idee bună atunci sunteți în asentimentul celor mai mulți dintre participanții la acest exercițiu, chiar și atunci când ei tocmai au absolvit cursul de Leadership. Pare că e unul dintre conceptele cele mai greu de integrat. Pentru că, cel puțin după părerea mea dar și a autorului exercițiului, (un fost antrenor sportiv, fost antrenor al echipei de rugby All Blacks a Noii Zeelande), ideea nu e deloc una bună. Dacă părerea noastră vă surprinde, iată două argumente în favoarea ei, scrie Adrian Stanciu.
Ce nu merge în sistemul doctoratelor românești (I)
Nu e ușor să restabilești valori și standarde într-o societate care timp de zeci de ani a făcut glume amare pe seama unei „savante de renume mondial” care avea titlul de doctor în chimie. Dar Elena Ceaușescu, soția dictatorului, obținuse un astfel de titlu într-un sistem corupt și timorat. Pe vremea aceea, impostura trebuia trecută cu vederea, cel mult puteai să faci bancuri pe seama ei. Dar de ce o tolerăm și astăzi?
După revoluția din 1989, sistemul viciat și restrictiv este împins și el odată cu restul societății spre marea deschidere. Dacă în anii ’90 existau câteva sute de titluri acordate anual, în anii 2010-2012 numărul lor a explodat, ajungând la peste 6.000 pe an.
Până în anul 2021 rapoartele arată că în România s-au acordat 80.144 de doctorate, iar numărul lor ar fi fost un indicator pozitiv, dacă unele teze nu s-ar dovedi plagiate și de proastă calitate, scrie PressHub.
Botoșani: Câinii care au sfâşiat copilul de zece ani aparţin unui director de instituţie publică
În vârstă de 45 de ani, acesta este directorul adjunct al Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) Botoşani. A obţinut postul prin concurs, din luna august 2021, când a candidat împotriva lui Ionuț Gireadă, consilier județean și nepot al primarului comunei Mihai Eminescu, Verginel Gireadă. În urma desfășurării probelor de concurs, consilierul superior Gabriel Tincu a obținut un calificativ de peste 9. Tincu activează în cadrul APIA Botoșani încă de la înființarea instituției. Acesta a coordonat activitatea serviciului de autorizare și plăți a subvențiilor (SAP), potrivit PressHub.
0
7
