România are un PIB/capita mai mare decât Bulgaria. Ne separă cam 20 de puncte procentuale. Ne-am detașat hotărât față de față de Bulgaria. Dar avem un PIB/ capita calculat la paritatea puterii de cumpărare semnificativ mai mare și decât în unele țări din zona euro, spre exemplu, decât Grecia, Slovacia, Croația, Letonia și suntem foarte aproape de Ungaria, a explicat Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen la o conferință organizată de Banca Națională. Probabil că în 2022 am depășit probabil Portugalia sau Polonia, a mai spus Dumitru.
N.Red: Paritatea puterii de cumpărare - PPC (engleza Purchasing power parity sau PPP) măsoară puterea de cumpărare a unei monede, exprimată într-o altă monedă de circulatie internațională, de regula euro sau dolari. Având în vedere ca prețurile bunurilor si serviciilor diferă de la un stat la altul paritatea puterii de cumpărare calculează o rată de schimb alternativă între monedele celor doua țări, comparând un "coșs de bunuri", după formula: S=P1/P2 Unde: S = rata de schimb valutar dintre valuta 1 si valuta 2, P1 = Valoarea bunurilor în valuta 1 și P2 = Valoarea bunurilor în valuta 2. Rata de schimb a parității puterii de cumpărare este folosita pentru a compara nivelul de trai din țări diferite. Așa se explică de ce, deși PIB/capita e mai mare în Grecia decât în România, la paritatea puterii de cumpărare stăm mai bine decât ei.
Situația se complică atunci când intrăm în detalii și ne uităm la situația pe fiecare județ în parte.
Din 42 de județe, doar 15 au avut o dinamică mai rapidă a PIB/capita decât media națională, celelalte 27 având o dinamică mai slabă, deteriorându-și poziționarea relativă
(Pentru a vedea situația din fiecare județ dați click pe județ pentru a vedea datele)
Cel mai bogat județ, care este de departe București. Are 263% din media Uniunii Europene la paritatea puterii de cumpărare, cu alte cuvinte este de peste 2,5 ori mai bogat decât media. Din păcate, suntem bine reprezentați și la celălalt capăt al clasamentului.
Cel mai sărac județ din țară este Vaslui. Raportul dintre cele două (București și Vaslui) este de aproape șase la unu, adică de șase ori mai mare PIB/capita în București decât în Vaslui, a explicat Ionuț Dumitru.
Dealtfel, acest raport este printre cele mai mari din Europa, iar dacă ne uităm la nivel de județe, o să vedem că în ultimii 20 de ani, din 42 de județe, doar 15 au avut o dinamică mai rapidă a PIB/capita decât media național. Celelalte 27 au avut o viteză de dezvoltare mai redusă, deteriorându-și poziționarea relativă.
Județele care aleargă cel mai rapid în convergența reală sunt București, Cluj, Timiș, Alba, Sălaj, Tulcea și Sibiu. Județele care au pierdut cel mai mult în porționare relativă față de media națională sunt Covasna, Ilfov, Constanța, Harghita, Mureș, Galați, Vrancea, Bihor și Bacău.
Avem practic o Românie a extremelor
Avem regiunea București-Ilfov, care la scară europeană este pe locul 14 din 242 de regiuni după clasificarea NUTS2, cu nivel al PIB-ului per capita 164 față de media de 100 a UE. Un astfel de nivel este peste regiuni precum Stuttgart, Viena, Bremen, Koln, adică avem un nivel de dezvoltare economică foarte înalt.
Pe de altă parte, avem și regiunea de Nord-Est a țării care este doar la 46% din media Uniunii Europene, la coada clasamentului. Ocupă locul 226 din 242 de regiuni la scară europeană, a mai spus Ionuț Dumitru.
În 2021, țara noastră avea a zecea cea mai ridicată creștere economică, iar în 2022 a douăsprezecea cea mai ridicată creștere economică
Expansiunea PIB din primele nouă luni din 2022 a însemnat și creșterea cu 22% a PIB/capita, de la 8,8 mii euro la 9 luni 2021 la 10,7 mii euro la 9 luni 2022- cea mai mare creștere din UE, arată o analiză transmisă HotNewsde economistul șef al Alpha Bank, Ella Kallai.
Din 2011 și până în 2021 doar Țările Baltice, Malta și Irlanda au avansat în clasamentul UE după PIB/capita. În ultimii zece ani, în Țările Baltice PIB/capita a crescut cu aproape 90%, în Malta cu 74%, iar în Irlanda de 2,3 ori, ceea ce a însemnat o creștere a PIB/capita într-un ritm mediu anual de 5,5% în Malta, 6,4% în Estonia și Letonia, 6,7% în Lituania și 8,4% în Irlanda.
În Estonia, care a avut PIB/capita în 2011 cât România în 2021, avansul PIB/capita din ultimul deceniu s-a datorat creșterii volumului PIB cu un ritm mediu anual de 3,3% și creșterii prețului PIB (deflatorului) cu un ritm mediu anual de 3,1%. În aceeași perioadă, ritmurile României nu au fost departe de cele ale Estoniei, PIB per capita a crescut într-un ritm mediu anual de 6,1%, din care 3,1% a fost ritmul mediu anual de creștere a volumului PIB, 2,4% a fost ritmul mediu anual al creșterii prețului PIB și 0,6% a fost ritmul mediu anual de scădere a populației.
Potrivit celor mai recente date disponibile la Institutul Național de Statistică, Capitala „producea” în 2019 peste un sfert din PIB-ul României. Banatul contribuie cu 9,5%, oltenii ”aduc” 7,7% (cel mai puțin), Moldova contribuie cu 10,3% iar regiunea sud-est cu 9,4%. Prin urmare, ordinea în care regiunile contribuie la PIB este: București, zona de Nord-Vest, Muntenia, Centrul țării, Moldova, Regiunea Sud-Est, Banat și Oltenia.
Au existat mici schimbări în clasament în ultimii 22 de ani
În anul 2000,ordinea era alta: Capitala era urmată de Muntenia, Centrul țării, Moldova, Regiunea Sud-est, zona de Nord-Vest, Banatul și Oltenia.
Prin urmare, Nord-Vestul României a cedat al doilea loc Munteniei, regiunea Centru a coborât pe locul al patrulea ( de pe 3), iar Moldova a coborât de pe locul 4 pe locul 6 .
12
51
