Grecia a instituit coșul alimentar anti-inflație, Ungaria a impus un dezastruos control al prețurilor, Spania, Italia și Portugalia reduc TVA-ul – guvernele europene caută soluții prin care să limiteze efectul scumpirii alimentelor, mai ales că unele țări se află în perioade pre-electorale (cum e și cazul României de altfel), iar scumpirea mâncării amenință echilibrele sociale.
Contextul
În Ungaria inflația a fost în februarie de peste 25%. În Letonia, de 20%. Lituania a avut o creștere a prețurilor de peste 17%, iar în Slovacia de peste 15%, la fel ca în țara noastră. Aici vorbim de indicele general al prețurilor, pentru că alimentele au cunoscut scumpiri și mai mari. La maghiari, alimentele s-au scumpit cu aproape 50%, desi guvernul Orban a încercat să impună un control al prețurilor. În Germania, alimentele s-au scumpit cu peste 20%. (sursa: Eurostat)
Regatul Unit: aproape un sfert dintre familiile cu copii au declarat că s-au confruntat cu insecuritate alimentară
Problema este încă și mai dificilă pentru cei din Regatul Unit (urmează alegeri în ianuarie 2025), unde sute de mii de oameni nu au avut încotro și au apelat la banca alimentară din rețeaua Trussell Trust. Potrivit Food Foundation, citat de cotidianul Les Echos, în ianuarie 2023, aproape un sfert dintre familiile cu copii au declarat că s-au confruntat cu insecuritate alimentară în luna precedentă.
Aproximativ 3,7 milioane de copii sunt afectați în prezent de acest fenomen, care constă în acces restricționat, inadecvat sau incert la produse sănătoase și nutritive. Numărul familiilor forțate să sară peste mese a crescut de patru ori la nivel național. Asociația face campanie pentru ca cei 800.000 de copii din Anglia, care nu sunt eligibili pentru mesele școlare gratuite în ciuda sărăciei lor, să poată fi ajutați.
Sadiq Khan, primarul laburist al Londrei, tocmai a reacționat lansând un program de 130 de milioane de lire sterline pentru a oferi fiecărui elev din școala primară mese gratuite pentru anul școlar următor. Peste 270.000 de copii ar trebui să beneficieze de el în capitală în perioada 2023-2024.
Italia și Spania- TVA zero la pâine, lapte și paste
În Italia, prețul unui coș de băcănie este cel mai ridicat din ultimii 40 de ani. Costul suplimentar în bugetul unei familii cu doi copii - doar pentru produse de bază, alimente și igienă- va fi în acest an de 2.800 de euro, potrivit asociațiilor de consumatori. Prețul clementinelor din marketurile italiene a crescut în februarie cu 56%, iar cel al pastelor cu 30%. Pentru a ajuta familiile, guvernul și-a anunțat intenția de a elimina TVA-ul pentru produsele de primă necesitate, începând cu pâinea, laptele și pastele. În prezent nivelul TVA la aceste produse este de doar 4%, iar pentru carne și pește, de 10%.
În Spania (au alegeri în decembrie 2023), aplicarea din ianuarie a unui TVA redus la coșul de produse alimentare de bază nu a avut impactul scontat din cauza lipsei de control și transparență a prețului. În esență, pachetul de măsuri din Spania îl copiază pe cel italian.
Franța discută o soluție în stil franțuzesc, de a publica lunar marjele de profit ale marilor lanțuri pentru a garanta o mai bună transparență a prețurilor și pentru a forța astfel marile lanțuri de distribuție să controleze mai atent prețurile, mai scrie Les Echos. Dar în Franța discuția publică este confiscată de reforma sistemului de pensii care a scos francezii în stradă.
Autoritatea de concurență portugheză recomandă întărirea concurenței între companii pentru limitarea scumpirilor
În Portugalia, autoritatea de concurență a publicat recomandări pentru limitarea creșterii prețurilor viitoare, prin întărirea concurenței între companii. Guvernul portughez a anunțat în toamna trecută un pachet de 8 măsuri în valoare de 2,4 miliarde de euro ( 10% din PIB), pentru a ajuta gospodăriile să facă față inflației în creștere. Autoritățile intenționează, de asemenea, să ofere sprijin direct familiilor- cei care câștigau sub 2.700 de euro brut pe lună vor primi 125 de euro, plus 50 de euro pe copil.
Grecia. Coșul anti-inflație: 5,58 euro pachetul de 400 gr. unt, 2,89 euro litrul de lapte semi-degresat, 5,42 euro pachetul de 200 gr. cafea
Grecia (alegeri în iulie 2023) a introdus și ea coșul anti-inflație: 5,58 euro pentru un pachet de 400 de grame de unt nesărat, 2,89 euro pentru un litru de lapte semi-degresat, 5,42 euro pentru un pachet de 200 de grame de cafea. În ciuda introducerii unui coș anti-inflație în urmă cu aproape cinci luni, Grecia nu este în măsură să stăpânească creșterea prețurilor la alimente.
Indicat pe rafturi printr-o etichetă albastră acum binecunoscută grecilor, „kalathi tou nikokiriou”, „coșul de uz casnic”, este în vigoare de 19 săptămâni, printr-o lege data în toamna trecută, prin care Statul obligă distribuitorii să ofere cel putin un produs la un pret special într-un anumit număr de categorii – 31 la inceput, 60 azi –, sub sancțiunea unei amenzi de 5.000 de euro pe zi.
Este vorba de unt, ouă, pastă de dinți, scutece pentru copii, iar de la începutul Postlui Pștelui, au fost adăugate fructe de mare congelate și halva, un desert tradițional. Urmarea: După cele 19 săptămâni de când e în vigoare legea, din 1.134 de produse, 101 (8,91%) au înregistrat o creștere, 106 (9,35%) au înregistrat o scădere, iar 927 (81,75%) au rămas stabile. Problema este cu atât mai sensibilă în Grecia, cu cât țara suferă de slăbiciuni structurale, care afectează prețurile de raft, în ciuda unuia dintre cele mai scăzute niveluri ale salariilor din UE.
Ungaria- caz de manual de economie. Așa NU
Înghețarea prețurilor alimentelor de bază nu numai că nu a stopat inflația, ci chiar a accelerat-o. „Țara a devenit un laborator, unde se confirmă ceea ce spun toți experții de zeci de ani: înghețarea prețurilor este ineficientă, iar în cele din urmă alimentează inflația”, a declarat Mateusz Urban, specialist în Ungaria la Oxford Economics.
În plină campanie electorală, guvernul naționalist și populist al lui Viktor Orban a înghețat prețurile unor alimente de bază : Zahăr pudră, piept de pui, ulei de floarea soarelui, lapte...
Prețurile de vânzare a șapte produse au fost înghețate la nivelurile din octombrie 2021. Lista a fost extinsă la cartofi și ouă. Această politică nu are echivalent în Europa. Poate că această strategie a contribuit la realegerea lui Viktor Orban, dar nu i-a protejat pe unguri de inflația galopanta.
A depășit 25% la începutul anului, un record în UE. Dacă rămânem doar la prețurile alimentelor, țara se numără printre cele cinci state din lume în care inflația a fost cea mai mare. Doar Zimbabwe, Rwanda, Egipt și Liban arată performanțe mai dezastruoase.
