Mulți români au simțit efectele economice actuale: au crescut ROBOR, IRCC și Euribor. Practic, au crescut ratele românilor cu credite la bănci. Problema faptului că banii sunt mai scumpi se simte și la Stat, care se împrumută tot mai mult pentru a plăti datoriile anterioare. Practic acea refinanțare este mai scumpă și o vom plăti tot noi în viitor, evident prin taxe mai mari.
O să dăm un exemplu, dar este numai pentru a înțelege ce se întâmplă în practică la Stat. Să presupunem că ai cumpărat o casă printr-un credit și îți vine scadența ratei acum. Nu ai venituri cu care să o plătești, așa că apelezi la un alt credit. Acel credit are o dobândă mai mare. Casa ta, de exemplu, valorează la fel, dar devine mai scumpă pentru tine deoarece ai luat un alt credit cu o dobândă atașată.
Cam așa este în cazul statului. Refinanțarea datoriilor anterioare se face cu alte datorii noi, dar suma crește mult mai mult pentru că și dobânzile sunt mai mari. Deci datoria e mai mare.
Dacă ne uităm pe datele Ministerului Finanțelor la anul 2023 se observă un lucru: costul cu dobânzile și comisioanele s-au dublat în ultimii 5 ani și sunt aproape triple față de acum 7 ani.
*În cazul 2023 sunt momentan doar estimări ale statului. Se vor modifica după rectificări. Așa cum s-a întâmplat și anul trecut, iar cosul a urcat.
În luna aprilie, Ministerul Finanțelor are un vârf de plată în privința ratelor și dobânzilor. Este vorba despre o sumă totală de 14,264 miliarde lei, din care aproape 3,5 miliarde reprezintă dobânzi și comisioane.
Datoria publică se află astăzi la 49,2% din PIB, deci sub 50%, datorită faptului că PIB-ului nominal a fost mai mare în ultimele 4 trimestre: efectul inflației uriașe. Acum se află la 694,9 miliarde lei, dar va depăși curând 700 miliarde lei.
Statul are cheltuieli mari cu asistența socială și cu salariile bugetarilor care reprezentau 63% din totalul veniturilor în 2022. De obicei, comparația se face cu veniturile fiscale. Dacă facem asta, atunci observăm că sunt mai mari cu 26%, deci au depășit veniturile fiscale cu mult.
Deficit bugetar foarte mare pe primele două luni din 2023
Deficitul bugetar a urcat la 1,07% din PIB, în primele două luni din acest an, comparativ cu 0,67% în perioada similară din 2022. Practic, e mai mare cu 7,5 miliarde lei.
Datele ne arată că au crescut cu 60% cheltuielile cu dobânzile, la 7,27 miliarde lei.
Ministerul Finanțelor spune că a crescut deficitul pentru că au urcat cheltuielile de investiții, dar vorbim despre o sumă mică când e vorba despre cele de la bugetul de stat: +550,6 milioane lei, la 2,59 miliarde lei. Ceea ce e mai mult ține de partea de fonduri europene: +3,5 miliarde lei (la 5,83 miliarde lei).
Un alt motiv invocat de Ministerul Finanțelor ține de compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 1,6 mld. lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente.
Interesant este faptul că a încetinit ritmul de încasări ale veniturilor: asta spune Ministerul Finanțelor în nota care însoțește execuția. De fapt este vorba despre o creștere de 8,3%. Asta în condițiile în care s-au mărit taxele.
Practic s-a observat o creștere la impozitul pe venit și salarii de 42%, în mare parte pentru că multe microîntreprinderi au fost nevoite să aibă un angajat cu 8 ore, motiv și pentru care a explodat numărul de salariați plătiți cu salariul minim în România.
O altă influență o reprezintă sporul încasărilor din impozitul pe dividende (261,2%). Așa cum spune și Ministerul Finanțelor: datorită creșterii semnificative a dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reținerea cotei de impozit de 5%.
La accize este o scădere de 9,1%.
Vezi întreaga execuție bugetară la 2 luni din 2023.
Sursă foto: Dreamstime.com
0
1
