Când s-au întâlnit marți în Sala de Consiliu din palatul BNR, cei 9 membri ai Consiliului de Administrație aveau în minte schițată decizia de politică monetară. Cu puțin înainte participaseră la ședința de politică monetară unde, împreună cu membrii Comitetului de Politică Monetară (CPM) și alți câțiva directori, au discutat pe marginea unor analize economice.
Dorina Antohi, care conduce Direcția de Politică Monetară, le prezentase mai multe documente celor 9 membri ai CA al BNR. Documente în care era descris în cifre mersul economiei din punct de vedere macro și micro-economic. Cel mai important document este însă cel în care li se prezintă celor 9 scenariile cu privire la decizia de politică monetară pe care urmează să le ia.
Comitetul de politică monetară e format din 10 membri şi este condus de guvernatorul BNR.
De regulă sunt două sau trei scenarii, fiecare cu avantajele și cu dezavantajele lui. Ce implicații ar avea o menținere a dobânzii cheie sau ce s-ar întâmpla în situația unei decizii de creștere cu 25 de puncte de bază a ratei cheie (sau a scăderii acesteia). Cei 9 ascultă explicațiile șefei de Direcție și își iau notițe. Apoi stau și analizează.
Când urcă scările spre eleganta Sală de Consiliu, cu mobilier comandat la Paris, în stil Ludovic al XVI-lea, cei 9 au în minte care din scenariile propuse ar fi cel mai bun pentru economie.
În sală începe ședința Consiliului de Administrație, condusă de Guvernator. Se discută pe marginea analizelor cu care cei 9 s-au familiarizat. Uneori, Isărescu își spune punctul de vedere de la început, dar de cele mai multe ori și-l menține pentru finalul dezbaterilor. Fiecare membru din CA își motivează opțiunea pentru unul din variantele de scenariu propuse de CPM. Iar în final, se trece la vot. Ieri, votul a fost de menținere a dobânzii de politică monetară la 7%. Așa cum era de așteptat de către toți analiștii economici.
BCR: Vedem rata cheie menținută pe parcursul anului 2023 la 7%.
Nu sunt prea multe de comentat pe marginea comunicatului BNR, arată un comentariu al BCR publicat la scurt timp după publicarea deciziei de politică monetară. Nicio schimbare în perspectiva inflației: „rata anuală a inflației își va accelera probabil descreșterea în următoarele luni în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu”, „în timp ce balanța riscurilor pe partea ofertei este ușor înclinată în sens ascendent în momentul actual”. Creșterea economică a avut o performanță mai bună decât se anticipase.
Vedem rata cheie menținută pe parcursul anului 2023 la 7%. Managementul lichidității, instrumentul de politică monetară preferat al BNR, va fi probabil utilizat în mod activ în trimestrele următoare, în funcție de evoluția cursului EUR/RON și de viitoarele date privind inflația
Ce e cu dobânda-cheie? Cum funcționează pentru economie?
Indicii de referință bazați pe rata dobânzii – cunoscuți și sub denumirile „rate ale dobânzilor de referință”, „rate de referință” sau „dobânzi de referință” – sunt rate ale dobânzilor actualizate periodic și accesibile publicului. Acestea reprezintă o bază utilă pentru toate tipurile de contracte financiare, precum credite ipotecare, descoperiri de cont și alte tranzacții financiare mai complexe, arată BCE
Ratele de referință reflectă costul împrumuturilor pe diferite piețe. De exemplu, acestea ar putea reflecta costurile suportate de bănci pentru împrumuturile pe care le contractează unele de la altele sau pentru obținerea de fonduri din alte surse, precum fonduri de pensii, societăți de asigurare și fonduri de piață monetară.
Prin urmare, ratele au un rol esențial în sistemul financiar și în cel bancar, precum și în economie în ansamblu. Dar ce anume le face atât de importante?
De ce sunt importante ratele dobânzilor de referință?
Ratele dobânzilor de referință sunt utilizate pe larg de persoane fizice și organizații la nivelul întregului sistem economic.
De exemplu, băncile le utilizează atunci când acordă împrumuturi clienților persoane fizice sau companii.
O bancă ar putea accepta să împrumute bani unei companii la o rată a dobânzii convenită, stabilită la o anumită rată a dobânzii de referință plus 2%, ceea ce înseamnă că respectiva companie ar plăti o dobândă cu 2% superioară ratei de referință actuale.
Așadar, costul împrumutului crește dacă rata dobânzii de referință se majorează și scade dacă rata dobânzii de referință se reduce. În acest caz, rata dobânzii de referință poate constitui o referință fiabilă, independentă și relativ simplă pentru toate părțile implicate.
Companiile, băncile și alte organizații pot utiliza, de asemenea, ratele dobânzilor de referință pentru a evalua poziții bilanțiere; cu alte cuvinte, aceste rate permit unui contabil să calculeze mai ușor care este, în ultimă instanță, valoarea companiilor (mai exact, a activelor financiare pe care acestea le dețin).
Alte utilizări ale ratelor dobânzilor de referință includ calcularea penalităților pentru descoperirile de cont aferente conturilor de numerar, calcularea dobânzilor pentru unele depozite ale persoanelor fizice și acordul privind dobânzile la credite ipotecare și împrumuturi pe segmentul de retail.
Ratele dobânzilor de referință ajută băncile centrale să își îndeplinească funcțiile
Ratele dobânzilor de referință pot, de asemenea, fundamenta activitatea băncilor centrale. Pe cei din BNR, de exemplu, îi ajută în activitatea lor de menținere a stabilității prețurilor.
Dacă o rată a dobânzii de referință reflectă în mod corect ratele la care băncile acordă și contractează împrumuturi, aceasta ne poate ajuta să înțelegem mai bine funcționarea piețelor financiare și disponibilitatea banilor.
Dacă se cunoaște cât de ușor pot băncile să acceseze fonduri, se poate estima rapiditatea cu care băncile respective vor putea transfera fondurile sub formă de împrumuturi companiilor și populației. Și toate acestea se reflectă, în cele din urmă, în nivelul prețurilor.
0
3
