Zeci de mii de semințe de legume cu adevărat tradiționale (de pe vremea bunicilor) așteaptă criogenate la minus 20 de grade să vină generațiile viitoare de tineri fermieri să le descopere gustul și savoarea. Deocamdată doar mici grădinari apelează la Banca de Semințe de la Suceava, deși totul e gratuit.
Semințele din colecția strategică a Băncii și își păstrează „viața” timp de 100 de ani
Acele semințe fac parte din colecția strategică a Băncii și își păstrează „viața” în ele timp de 100 de ani, a explicat într-o discuție cu HotNews directorul instituției, dr. Silvia Străjeru.
Banca oferă 5 tipuri de semințe în câte 5 varietăți- fie diferite, fie de la aceeași specie, ne spune dna Străjeru. Dacă cineva dorește diferite varietăți de tomate, de exemplu, poate să ceară și noi le trimitem. De regulă, astea se cer cel mai des: roșii și usturoi, spune șeful Băncii de semințe, deși cereri sunt cam pentru toate legumele care se folosesc într-o gospodărie. „Avem peste 100 de varietăți diferite de usturoi din România pe care le oferim oamenilor în perioada de toamnă, pentru că el se plantează toamna”, spune Silvia Străjeru.
„Nu știu cât o să mai putem continua acest program pentru că observăm că el nu-și atinge scopul”, spune șefa Băncii de semințe
„Rezerva strategică” își păstrează și integritatea genetică, ceea ce înseamnă că rămân la nivelul evoluției la careau fost recoltate- din natură sau din grădina omului, mai spune cercetătorul.
Ca să soliciți niște semințe cu adevărat tradiționale nu e nevoie să îndeplinești niciun criteriu special. „Trebuie să respecți niște termeni și condiții și să fii de bună-credință”, spune Străjeru. Noi sperăm ca oamenii să perpetueze aceste culturi, să le răspândească în zona în care locuiesc, să-și oprească semințe de la un an la altul și să le cultive în mod continuu. Din păcate, ecourile pe care le avem arată că nu se întâmplă asta”, spune Străjeru.
„Nu știu cât o să mai putem continua acest program pentru că observăm că el nu-și atinge scopul”, mai spune șefa Băncii de semințe.
Întrebată de ce nu ia legătura cu marii fermieri printr-un parteneriat în care aceștia să priducă la scară largă roșii „adevărate”, cu miros și gust de odinioară, Silvia Străjeruspune: ”Marii fermieri nu sunt interesați de așa ceva. Aceste semințe sunt semințe tradiționale care nu sunt foarte productive. Marii fermieri sunt interesați de randamente mari care se traduc în bani”.
Banca contribuie cu aproape 1000 de gene la Seiful Apocalipsei
Banca are în prezent 25 de angajați și contribuie cu 951 de gene la banca băncilor genetice- celebrul Seif al Apocalipsei- cu eșantioane românești de cereale, fasole, mazăre, ardei, mărar, castravete, dovleac, busuioc, pătrunjel, cimbru, muștar și roșii.
Acest seif este un fel de soluție ultimă a unei crize alimentare apocaliptice și e găzduit pe Svalbard- un teritoriu insular aflat la 600 de km de coastele Norvegiei. Global Seed Vault (Seiful Apocalipsei) , este „banca celor 13 bănci genetice din lume”, care conservă gene din 45.000 de semințe de plante cultivate pentru hrană
Misteriosul Seif al Apocalipsei poate fi vizitat virtual , aici.
Cele două tipuri de colecții din România
Banca de gene din România are două tipuri de colecții: una activă și una de bază. Dacă semințele din colecția activă ar trebui să fie viabile 20-30 de ani, cele din colecția de bază ar trebui să poată fi sădite și după 100 de ani.
Colecția activă este ținută în patru camere, fiecare având aproximativ 24 de metri pătrați și o temperatură constantă de 4 grade Celsius. Din camerele acestea sunt luate semințele pentru programul de distribuție și sunt verificate la fiecare cinci ani. E vorba de semințe de in, porumb, grâu, roșii, castraveți sau conopidă, fiecare în borcane cu etichetă și un loc special pe raft.
În total, 17.800 de probe compun colecția activă, doar în cazul porumbului existând peste 6.700 de probe, dintre care 4.700 populații locale vechi. În seifuri este ținută colecția de bază, adică cele mai importante semințe din țară. Când deschizi ușa unui seif, de la temperatura de minus 20 de grade ies aburi. Ca și în colecția activă, aici se găsește tot porumb, grâu, in, chiar și câteva soiuri de roșii – un total de peste 5.000 de probe. Diferența e că plantele de aici sunt cele care au șansa cea mai mare de adaptabilitate și rezistență. Până acum cercetătorii nu au apelat niciodată la rezerva de bază.
Cum a apărut la noi această bancă de semințe
La iniţiativa dr. ing. Mihai Cristea, proiectarea băncii a început în anul 1982, iar construcţia ei a demarat în anul 1985, proiectul fiind efectuat dupa o documentare temeinică în mai multe bănci de gene moderne ale perioadei respective.
În perioada 1987-1990 unitatea a funcţionat ca laborator specializat în domeniul resurselor genetice vegetale, în cadrul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava.
În 1990, Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava a devenit instituţie publică, de sine stătătoare, cu personalitate juridică, având caracter naţional. Mandatul acesteia, specific majorităţii băncilor de gene de la nivel mondial, fiind explorarea, colectarea, evaluarea şi conservarea resurselor genetice vegetate, fiind finanţată integral de la bugetul de stat şi subordonată, direct, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
În intervalul decembrie 2009 – martie 2018, ea a fost comasată cu Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor Bucureşti.
În prezent, structura și-a schimbat denumirea în Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava și a devenit instituție de drept public organizată ca instituție publică cu personalitate juridică în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”.
2
6
