La mijlocul anului trecut, dobânda-cheie a BNR era de 3,75%. În martie 2023, aceasta aproape că se dublase, urcând la 7%, în încercarea Băncii Centrale de a coborî rata inflației. Dar scumpirea succesivă a banilor a venit cu un cost: peste 1.600 de firme au intrat în insolvență în primul trimestru.
Pe scurt:
- Cele mai afectate domenii sunt: comerțul (476 companii), construcțiile (308 companii) și industria (195 companii)
- Regiunile cu cele mai multe insolvențe sunt București (282 companii), Bihor (143 companii), Cluj (105 companii)
- În primul trimestru al anului 2023 cinci proiecte de concordat preventiv pentru companii de impact, cu active de peste 1 milion euro, au fost admise de către instanțe
Dificultățile financiare au făcut ca 1.644 de companii să intre în insolvență în primul trimestru din 2023, a transmis luni CITR, membră a Impetum Group.
Dintre acestea, 23 (față de 17 în trimestrul 1 al 2022) sunt companii cu peste 1.950 de angajați, înregistrează active imobilizate în valoare de peste 589 milioane lei și cifra de afaceri totală de 805 mil lei, arată analiza CITR.
„Evoluția numărului de companii în insolvență va fi influențată strict de efectul pe care creșterea dobânzilor sau inflația le poate avea pe anumite tipuri de afaceri dacă nu intervine o schimbare profundă, fie în abordarea statului cu privire la datoriile fiscale, fie în modul în care băncile tratează situația creditelor. Vom vedea probabil o creștere a numărului de cereri de insolvență generate în principal de creșterea datoriilor și de presiunea generată de creditori pentru a-și recupera creanțele.” a spus Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
La nivel global, una din principalele soluții la provocările generate de pandemie și de problemele de pe piețele financiare s-a îndreptat în zona de credit fiscal și de creștere a facilităților fiscale în favoarea companiilor. Facilitățile acestea s-au manifestat, în primul rând, prin acumularea de datorii suplimentare, astfel încât problemele companiilor nu au fost rezolvate, ci doar amânate. Riscul principal pe care specialiștii CITR l-au observat este că, odată ce aceste facilități se diminuează sau chiar dispar, aceste companii se vor regăsi sub o mare presiune financiară, volumul de datorii acumulate fiind foarte greu de gestionat și imposibil de eșalonat pe termen scurt.
Cum arătă piața de restructurare în 2023?
În primul trimestru al anului 2023 au fost admise de către instanță cinci proiecte de concordat preventiv pentru companii de impact, cu active de peste 1 milion euro.
„Dacă la începutul anului 2022 un număr semnificativ de companii de impact erau finanțabile, acestea și-au deteriorat poziția pe parcursul anului și au înregistrat datorii la ANAF care au crescut de la 264 de milioane de lei în iunie 2022 la 786 de milioane de lei la finele anului. Aceste cifre reprezintă o creștere de 197%, în doar 6 luni. Soluția acestor companii este restructurarea. Putem spune că vedem o creștere a interesului pentru noile mecanisme de restructurare, cu precădere concordatul preventiv, care a existat și anterior în legislația noastră dar sub o formă mai puțin eficientă. Ne bucurăm că eforturile noastre de a face cunoscute soluțiile de restructurare în mediul de business dau roade.” a spus Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
Având în vedere inflația în creștere, ratele mai mari ale dobânzilor, incapacitatea de a refinanța creditele existente și de a face față scadențelor viitoare, companiile vor fi nevoite să apeleze la noile mecanisme de restructurare pentru a-și eficientiza activitatea sau chiar pentru a se salva.
5
5
