Așa cum era de așteptat, cei 9 membrii ai CA al BNR au deciz miercuri menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an.

Mugur Isarescu, Guvernatorul Bancii NationaleFoto: BNR

Explicațiile din comunicatul BNR:

• Rata anuală a inflației și-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II, ca efect al trendului descendent al prețurilor energiei și combustibililor, al diminuării cotației țițeiului și al schemelor de plafonare a prețurilor la electricitate și gaze naturale.

• În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se reducă gradual în acest interval, conform așteptărilor, ajungând la 13,6 la sută în mai, de la 14,6 la sută în martie, pe fondul intensificării efectelor de bază dezinflaționiste, al descreșterii cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și al ajustării descendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.

• Acțiunea acestora a devansat influențele de sens opus ce au continuat să vină din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv a celor salariale, precum și din conservarea marjelor de profit, în contextul unei cereri de consum încă solide.

• Creșterea economică a încetinit peste așteptări în trimestrul I 2023, evoluție ce face probabilă restrângerea ceva mai pronunțată a excedentului de cerere agregată în acest interval, față de cea anticipată.

• Avansul în termeni anuali al PIB s-a redus în trimestrul I mai mult decât s-a previzionat, la 2,3 la sută, de la 4,5 la sută în trimestrul IV 2022.
  

• Consumul populației, dar și investițiile au continuat să-și accelereze creșterea.

• Deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au consemnat însă scăderi substanțiale în trimestrul I față de aceeași perioadă a anului anterior, în principal pe fondul ameliorării raportului de schimb.

• Cele mai recente date și analize indică o creștere mai temperată a economiei în trimestrul II comparativ cu previziunile precedente, implicând reducerea în continuare a dinamicii anuale a acesteia, sub influența unui efect de bază.

• Astfel, în prima lună a trimestrului II, vânzările cu amănuntul au înregistrat o scădere în raport cu aceeași perioadă a anului trecut, pentru prima dată în ultimii aproape trei ani, iar serviciile prestate populației și-au accelerat descreșterea de ritm.

• Producția industrială și-a amplificat contracția în termeni anuali, iar creșterea anuală a volumului lucrărilor de construcții a continuat să decelereze.

• Pe piața muncii, datele recente arată o reaccelerare a creșterii efectivului salariaților din economie în martie-aprilie, precum și o relativă stabilitate a ratei șomajului BIM în aprilie-mai, după scăderea acesteia la 5,5 la sută în trimestrul I, alături de accentuarea în debutul trimestrului II a trendului ascendent al dinamicii anuale deosebit de înalte a costului unitar cu forța de muncă din industrie. Sondajele de specialitate indică o accelerare a creșterii intențiilor de angajare în perspectivă apropiată, dar și o scădere mai pronunțată în aprilie-iunie a deficitului de forță de muncă raportat de companii.

• Cursul de schimb leu/euro s-a repoziționat la mijlocul lunii mai și s-a menținut apoi la valori ușor superioare celor prevalente în prima parte a anului 2022, inclusiv în contextul revizuirii expectațiilor investitorilor privind perspectiva apropiată a conduitei politicii monetare a Fed.

• Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua să scadă în următoarele luni, în principal sub influența efectelor de bază și a corecțiilor descendente consemnate în trimestrele precedente de cotațiile unor mărfuri.

• Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei decurg totuși din măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază și din reducerea suplimentară a livrărilor de petrol anunțată de țările OPEC.

• În același timp, războiul din Ucraina și sancțiunile asociate continuă să genereze incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, iar absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.

• Incertitudini și riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale și celei de venituri, date fiind caracteristicile execuției bugetare din primele cinci luni ale anului, precum și majorările salariale recente sau potențiale din sectorul public, dar și măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în vederea continuării consolidării bugetare conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv.