După Războiul Civil din SUA, un soldat confederat le scria părinților: „Înainte de război, mergeam la piață cu banii în buzunar și îmi căram cumpărăturile într-o plasă. Acum, merg la piață cu o plasă de bani și îmi car cumpărăturile în buzunar. (sursa). Asta se întâmpla cu mult înainte ca Banca Centrală a SUA (Federal Reserve) să fie înființată. Azi, băncile centrale, inclusiv cea din România și-au făcut din inflație inamicul numărul 1.
În România, scumpirile au depășit cea mai intensă fază, dar puterea de cumpărare este puternic afectată, în special în rândul celor cu venituri mici. Avem o inflație în scădere, ceea ce înseamnă că prețurile vor continua să urce, însă cu o viteză mai mică. Miercuri, cei 9 membri ai Consiliului de Administrație al Băncii Naționale vor anunța decizia de politică monetară, cel mai probabil fiind una de menținere a actualului nivel de 7%.
Înainte de a face anunțul, cei 9 corifei din BNR discută cu membrii Comitetului de Politică Monetară (CPM) și cu alți câțiva directori pe marginea unor analize economice pregătite dinadins.
Pentru a fi cât mai bine informați, Dorina Antohi, cea care conduce Direcția de Politică Monetară, le prezintă mai multe documente celor 9 membri ai CA al BNR, documente în care era descris în cifre mersul economiei din punct de vedere macro și micro-economic. Cel mai important document este însă cel în care li se prezintă membrilor CA cele două sau trei scenarii peivind posibile decizii, fiecare fiind însoțit de o prezentare a avantajelor și a dezavantajelor. Așa încât miercuri după prânz, când decizia de politică monetară va fi anunțată, fiecare din cei 9 membri ai CA al BNR să analizeze toate datele cu maximă atenție.
Economiștii pariază pe menținerea actualului nivel
BCR: Vedem rata cheie la 7,00% până la jumătatea anului 2024
Ne așteptăm ca BNR să mențină rata de politică monetară neschimbată la 7,00% la ședința Consiliului din 5 iulie,, spun reprezentanții BCR. Cele mai recente perspective de inflație vor fi probabil reconfirmate. Prin urmare, întâlnirea de politică monetară se conturează una fără mari surprize.
Ionuț Dumitru: Economia noastră a evoluat relativ bine
Privind cifrele, am avut o contracție bruscă în 2020, când economia a fost închisă cel puțin parțial, urmând ca ulterior activitatea economică să revină destul de rapid. În termeni relativi, creșterea economică la nivel local a depășit performanța din regiune în ultimele trimestre, aflându-se pe un trend ascendent. PIB-ul românesc pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare nu mai este cel mai scăzut sau al doilea cel mai mic din Europa, este chiar mai mare decât în unele țări din zona euro, precum Grecia sau Slovacia și la același nivel cu Ungaria. Comisia Europeană estimează că, dacă tendința actuală va continua, probabil că România va depăși Polonia în doi ani de acum înainte.
Rata anuală a inflației a fost pe o tendință de scădere în acest an, atingând 11,2% în aprilie. Decelerația ratei inflației a beneficiat în mare măsură de pe urma deciziei autorităților să înghețe prețurile la energie până în martie 2025 la nivelul lor din decembrie 2022. Presiunile inflaționiste subiacente au scăzut doar treptat până acum, rămânând la niveluri ridicate (CORE 3 a fost de 14% pe an în aprilie). Rata anuală a inflației este estimată a se afla pe o traiectorie descendentă în acest an, putând ajunge la 7% în decembrie. Scenariul nostru plasează inflația anuală CORE 3 pe o tendință de scădere rapidă în acest an, până la 8% la sfârșitul anului.
Cu toate acestea, atât rata anuală a inflației, cât și rata anuală a inflației CORE 3 vor rămâne substanțial peste intervalul țintă de inflație al BNR până la jumătatea anului 2024. Băncile centrale din țările ECE au crescut agresiv dobânzile de politică monetară pentru a face față creșterii abrupte a ratelor inflației. În mod oficial, ciclul de majorare a ratei cheie a luat sfârșit în Ungaria, situație care poate fi valabilă și în Polonia, Cehia și România. Astfel, este de așteptat ca BNR să mențină rata de politică monetară neschimbată la 7% până în T2 2024, când ar putea începe să o scadă. Îmbunătățirea sentimentului investitorilor față de obligațiunile de stat în lei și cheltuielile guvernamentale mari au dus la un excedent de lichiditate pe piața monetară, permițând ratelor dobânzilor de pe piața monetară să fie pe o traiectorie descrescătoare începând cu luna octombrie a anului trecut.
Florian Libocor, BRD: Toate țările, inclusiv România și-au revenit după pandemia COVID-19 într-o manieră destul de robustă, dar nu toate sectoarele au evoluat în același ritm
Industria a avut performanțe scăzute în comparație cu serviciile sau construcțiile. După cifrele publicate de FMI, se pare că în următorii doi ani motorul creșterii globale vor fi Asia și Africa Subsahariană.
În cazul României, suntem mai puțin optimiști, însă așteptările sunt în continuare unele pozitive. Așadar, estimăm o evoluție a PIB în termeni reali de 2,6% în anul curent și de 3,4% pentru anul următor, fiind riscuri în domeniul politic și în zona economică. Inflația dă semne vizibile de diminuare la nivel global, în Romania aceasta scăzând la 11,2% an/ an în aprilie 2023, dar observăm că inflația de bază este în continuare ridicată, în jurul valorii de 14% an/an, lucru care ar trebui să ne dea de gândit în privința accelerării procesului deflaționist la nivel global.
Politica monetară este responsabilă cu controlul prețurilor sau stabilitatea, dar începem să discutăm despre diverse aspecte ale acestui proces. Inflația are mai multe fațete. Una dintre ele este inflația climatică produsă de dezastre naturale.
Altele sunt inflația fosilă, conectată la petrol și surse convenționale, sau inflația verde, produsă de costurile de tranziție către energia verde. De asemenea, este shrinkflation, aceasta fiind o consecință a unei cantități de produse disponibile mai mici la același preț sau mai mare, sau greedflation, care se referă la creșterea prețurilor fără majorarea prealabilă a costurilor de producție.
Si atunci, cum ar putea o bancă centrală să se lupte cu instrumentele tradiționale împotriva tuturor acestor tipuri de inflație? Se pare că în al doilea trimestru din al doilea semestru vom vedea o inflație de o cifră în România și aceasta ar putea duce la așteptări de reducere ale ratelor de dobândă, dar nu anul acesta, atât timp cât vom avea de-a face cu diverse probleme în economie și avem încă un nivel CORE destul de înalt.
(Precizare: Opiniile lui Ionuț Dumitru și ale lui Florian Libocor au fost făcute cu ocazia conferinței anuale AAFBR care a avut loc la sediul BNR)
Ce e cu dobânda-cheie? Cum funcționează pentru economie?
Indicii de referință bazați pe rata dobânzii – cunoscuți și sub denumirile „rate ale dobânzilor de referință”, „rate de referință” sau „dobânzi de referință” – sunt rate ale dobânzilor actualizate periodic și accesibile publicului. Acestea reprezintă o bază utilă pentru toate tipurile de contracte financiare, precum credite ipotecare, descoperiri de cont și alte tranzacții financiare mai complexe, arată BCE
Ratele de referință reflectă costul împrumuturilor pe diferite piețe. De exemplu, acestea ar putea reflecta costurile suportate de bănci pentru împrumuturile pe care le contractează unele de la altele sau pentru obținerea de fonduri din alte surse, precum fonduri de pensii, societăți de asigurare și fonduri de piață monetară.
Prin urmare, ratele au un rol esențial în sistemul financiar și în cel bancar, precum și în economie în ansamblu. Dar ce anume le face atât de importante?
De ce sunt importante ratele dobânzilor de referință?
Ratele dobânzilor de referință sunt utilizate pe larg de persoane fizice și organizații la nivelul întregului sistem economic.
De exemplu, băncile le utilizează atunci când acordă împrumuturi clienților persoane fizice sau companii.
O bancă ar putea accepta să împrumute bani unei companii la o rată a dobânzii convenită, stabilită la o anumită rată a dobânzii de referință plus 2%, ceea ce înseamnă că respectiva companie ar plăti o dobândă cu 2% superioară ratei de referință actuale.
Așadar, costul împrumutului crește dacă rata dobânzii de referință se majorează și scade dacă rata dobânzii de referință se reduce. În acest caz, rata dobânzii de referință poate constitui o referință fiabilă, independentă și relativ simplă pentru toate părțile implicate.
Companiile, băncile și alte organizații pot utiliza, de asemenea, ratele dobânzilor de referință pentru a evalua poziții bilanțiere; cu alte cuvinte, aceste rate permit unui contabil să calculeze mai ușor care este, în ultimă instanță, valoarea companiilor (mai exact, a activelor financiare pe care acestea le dețin).
Alte utilizări ale ratelor dobânzilor de referință includ calcularea penalităților pentru descoperirile de cont aferente conturilor de numerar, calcularea dobânzilor pentru unele depozite ale persoanelor fizice și acordul privind dobânzile la credite ipotecare și împrumuturi pe segmentul de retail.
Ratele dobânzilor de referință ajută băncile centrale să își îndeplinească funcțiile
Ratele dobânzilor de referință pot, de asemenea, fundamenta activitatea băncilor centrale. Pe cei din BNR, de exemplu, îi ajută în activitatea lor de menținere a stabilității prețurilor.
Dacă o rată a dobânzii de referință reflectă în mod corect ratele la care băncile acordă și contractează împrumuturi, aceasta ne poate ajuta să înțelegem mai bine funcționarea piețelor financiare și disponibilitatea banilor.
Dacă se cunoaște cât de ușor pot băncile să acceseze fonduri, se poate estima rapiditatea cu care băncile respective vor putea transfera fondurile sub formă de împrumuturi companiilor și populației. Și toate acestea se reflectă, în cele din urmă, în nivelul prețurilor.
5
8
