În anul 2022, structura valorii producției ramurii agricole a prezentat mici variații în comparație cu anul precedent. Ponderea producției vegetale a fost de 65,6%, în scădere față de anul anterior, producția animală de 31,8%, în creștere față de anul anterior. Serviciile agricole au avut o pondere de 2,5%, a transmis marți Institutul Național de Statistică.
În 2022 România a crescut ponderea valorii producției la culturile de plante uleioase (+1,7 puncte procentuale), cartofi (+1,3 puncte procentuale ) și cereale (+0,3 puncte procentuale), scăzând ponderea culturilor de legume și pepeni (- 2,3 puncte procentuale), plante de nutreț (-0,5 puncte procentuale), fructe și struguri (-0,4 puncte procentuale), mai transmite INS.
România și-a dublat în ultimii 5 ani deficitul comercial cu produse alimentare, acesta ajungând la peste 4,3 miliarde de euro, iar importurile mult prea mari de produse agroalimentare au devenit o vulnerabilitate.
Băncile, IFN și fondurile de garantare a creditelor ar putea ajuta mai mult firmele din sectorul agroindustrial, mai arată analiza citată, care arată că finanțarea bancară a industriei alimentare a scăzut semnificativ (cu 13%) în portofoliul băncilor, arată o analiză a CNSM.
Peste 25 la sută din producția agricolă a Italiei este realizată cu 370.000 de lucrători sezonieri, aproape o treime fiind români
Deși firmele din agricultură au primit din partea băncilor un volum important de credite, Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții arată că se menține un deficit important de finanțare pentru agricultura României (estimat între 2,2 mld euro și 5,3 mld euro), în special pentru nevoi de creditare pe termen lung.
Măsurile propuse în analiza CNSM țin, printre altele, de creșterea rolului fondurilor de garantare a creditelor (care în prezent au o expunere de 6 la sută pe agricultură și 2 la sută pe industria alimentară), revizuirea mecanismului certificatelor de depozit, identificarea de potențiali campioni naționali (dintre care doar 56 la sută se finanțează în prezent de la bănci).
- În ultimii 20 de ani, pe medie, România ”exporta” 900 de euro la fiecare 1.000 de euro importaţi din bunuri agroalimentare, în vreme ce polonezii tind spre 1.500 de euro exportaţi la 1.000 de euro importaţi.
Exportul de produse agricole al României depinde în mare măsură de producțiile obținute la trei produse: cereale, semințe și animale, explică și președintele INS, Tudorel Andrei.
Exportăm cantități însemnate de produse voluminoase cu o valoare de piață redusă și în același timp importăm, printre altele, reziduuri de produse agricole, folosite de cele mai multe ori la creșterea animalelor, precum și produse agro – alimentare, obținute în urma unui proces de prelucrare industrială. Nu întâmplător, din comerțul cu produse agro – alimentare în perioada postdecembristă s-a acumulat un deficit (diferența dintre suma exporturilor și importurilor de produse agro – alimentare din această perioadă) de peste 22 miliarde euro, mai spune șeful INS.
