Creșterea taxei bancare de la 1% la 2% echivalează cu o creștere a ratei de impozitare la 26-27%, potrivit calculelor HotNews, verificate cu reprezentanții industriei, ceea ce face ca industria bancară să fie taxată discriminatoriu față de alte industrii.
Reamintim că în urma negocierilor cu Finanțele s-a convenit asupra unei suprataxe de 1%, pe care băncile ar fi putut-o absorbi fără probleme.
Acum, la o dublare a taxei nu ar fi exclus să vedem transferul unei părți a efortului financiar în prețul final al produselor și serviciilor bancare atât la nivelul fiecărui client bancar cât și la nivelul întregii economii.
Rentabilitatea capitalului (ROE) sectorului bancar este pe locul al 24-lea. Care sunt cele mai „rentabile” afaceri din România
Autoritățile par să fi mers pe valul european al taxării băncilor, deși în România rentabilitatea capitalului (ROE) sectorului bancar este pe locul al 24-lea, cu un ROE de 16,4%, multe alte industrii stând mult mai bine din acest punct de vedere.
De altfel, defalcat pe coduri CAEN, cea mai „rentabilă” afacere în 2022 era cea de„Alte activitati de servicii personale” (dacă vă spune ceva termenul de cămine de bătrâni....) care, cu active de 13 miliarde, au făcut un profit în 2022 de 2,6 miliarde.
De asemenea, sectorul de IT&C a avut o rentabilitate a capitalului de peste 41%. Construcțiile au avut o rentabilitate de circa 30%, iar comerțul una apropiată (28,6% angrosiștii și 27,8% retailerii). Producătorii de energie au avut anul trecut un ROE de 23,5%, similar mediei pe țară, potrivit unor documente guvernamentale consultate de HotNews.
De asemenea, deși taxa pe bănci e deja decisă, nu au fost luate în calcul IFN-urile, multe dintre ele fiind controlate de oameni politici.
Bancherii mai spun că din totalul băncilor circa trei sferturi sunt pe profit, dar un sfert e pe pierderi, astfel încât nu e foarte clar cum se va plăti acel 2% în cazul băncilor cu pierderi.
Bancherii voiau ca suprataxa pe bănci să se aplice timp de un an, Guvernul o voia pe 3 ani.
Bancherii se așteptau ca o astfel de taxă să apară, întrucât vedeau că multe din statele europene au aplicat-o. „Noi i-am informat pe cei din Centrală, care deja se obișnuiseră cu gândul că era doar o chestiune de timp până când România se va alătura grupului de țări care taxează sistemul bancar. Ieri, când i-am sunat și le-am transmis varianta finală a propunerii de taxare n-a mai fost nicio surpriză”, a declarat pentru HotNews executivul unei bănci cu sediul central în Europa.
În final, a rămas o suprataxă de 2% în următorii doi ani (2024 și 2025) și de 1% în 2026.
Primele propuneri privind taxarea au fost cele privind activele bancare, ne-au mai spus surse apropiate discuțiilor. Pe urmă, s-a discutat despre taxarea provizioanelor și a tranzacțiilor intra-grup, sau mai pe înțeles, taxarea lichidității din sistem. Lichiditate care de altfel este supra-reglementată de EBA (Autoritatea Bancară Europeană).
BCE nu este cea mai fericită că i se taxează instituțiile pe care le păstorește. Dar nu te pui cu ambiția politică
La nivel european, BCE nu este cea mai fericită că i se taxează instituțiile pe care le păstorește.
„Materializarea unor riscuri negative poate reduce semnificativ capacitatea de rambursare a debitorilor și se poate traduce într-o profitabilitate mai scăzută a băncilor. O asemenea măsură trebuie luată precauție, atrage atenția Banca Centrală Europeană, pentru a se asigura că suprataxa nu va afecta capacitatea băncilor de a construi baze solide de capital și de a evita o deteriorare a calității creditului”, arată BCE într-un aviz transmis cu ocazia instituirii taxei pe bănci din Italia.
„Reducerea capacității băncilor de a constitui provizioane pe fondul unei posibile scăderi a calității creditului ar putea pune în pericol transmiterea de către bănci a măsurilor de politică monetară către economie. Impunerea unei suprataxe ar putea îngreuna constituirea unor rezerve de capital suplimentare, deoarece profiturile acestora vor fi reduse, făcându-le mai puțin rezistente la șocurile economice. De fapt, astfel de taxe extraordinare ar putea avea efecte economice negative prin limitarea capacității băncii de a acorda credite și ducând la condiții mai puțin favorabile pentru clienți”, se mai arată în document.
Costurile mai mari și oferta redusă de credite pot afecta negativ creșterea economică reală, mai arată BCE.
8
26
