Randamentele pentru obligaţiunile de referinţă emise de statul german au trecut miercuri pragul de 3%, pentru prima dată în mai mult de un deceniu, pe măsură ce investitorii cer dobânzi din ce în ce mai mari pentru a achiziţiona obligaţiuni cu maturităţi lungi, transmite agenția Bloomberg, citată de Agerpres.
Randamentele pentru obligaţiunile germane pe zece ani, cunoscute general sub numele Bund, au crescut miercuri cu patru puncte de bază, până la 3,01%. Pe parcursul lunii septembrie, randamentele pentru acest tip de obligaţiuni au crescut cu aproape 40 de puncte de bază, cel mai mare salt lunar din acest an.
Creşterea costurilor cu împrumuturile pentru Germania vine pe fondul unor modificări de amploare pe pieţele mondiale de obligaţiuni.
După ce s-au îndreptat spre obligaţiunile cu maturităţi lungi pentru a se proteja de o posibilă încetinire a economiei, traderii se pregătesc acum de o perioadă prelungită de politică monetară strictă precum şi de alte obstacole potenţiale care vor creşte oferta de obligaţiuni.
De altfel, Christine Lagard, președintele Băncii Central Europene (BCE), a declarat chiar înspre finalul lunii septembrie că dobânzile vor rămâne ridicate atât timp cât va fi nevoie pentru ca inflaţia să revină la ţinta de 2%, chiar dacă economia trece printr-o perioadă dificilă.
„Deciziile noastre viitoare vor asigura că dobânzile de referinţă ale BCE vor fi stabilite la nivele suficient de restrictive pentru atât timp cât va fi necesar”, le-a spus Christine Lagarde membrilor comisiei pentru afaceri economice şi monetare din Parlamentul European.
„Rămânem hotărâţi să asigurăm că inflaţia revine în mod ordonat la ţinta noastră pe termen mediu de 2%”, a mai spus Lagarde, repetând practic comunicatul publicat de BCE la finalul reuniunii de politică monetară de luna aceasta, când „gardienii” euro au decis cea de a 10-a majorare consecutivă a costului creditului, până la un maxim istoric de 4%.
Probleme pentru economia Germaniei
În paralel, BCE ar putea accelera ritmul cu care elimină obligaţiuni din bilanţul său contabil, în timp ce emisiunile de obligaţiuni guvernamentale sunt aşteptate să rămână la un nivel ridicat pentru ca guvernele să poată să îşi finanţeze cheltuieile, pe măsură ce economia începe să încetinească.
Pentru Germania, la toate aceste îngrijorări se adaugă faptul că economia sa a intrat în recesiune la începutul lui 2023 și nu a reușit să revină pe plus de atunci.
„Sub povara unei inflații imense, consumatorul german a căzut în genunchi, trăgând după el întreaga economie”, declara în luna mai Andreas Scheuerle, analist la DekaBank, după publicarea datelor care au arătat intrarea în recesiune.
Conform noilor previziuni ale Comisiei Europene din luna septembrie Germania se îndreaptă spre o recesiune prelungită în acest an, urmând să fie singura economie europeană majoră care va înregistra o contracţie economică în 2023.
Se preconizează că cea mai mare economie a Europei va înregistra o scădere de 0,4% a activităţii economice în acest an, cu 0,6 puncte procentuale mai mică decât estimarea făcută în mai, potrivit Comisiei, care a publicat luni noi prognoze.
De asemenea, instituţia şi-a redus aşteptările de creştere pentru Germania în 2024, de la 1,4% la 1,1%.
4
2
