Anul acesta peste un sfert de milion de români vor împlini vârsta de 65 de ani, vârstă la care cei mai mulți visează să se retragă și să se bucure de timpul rămas alături de nepoți. Din păcate, creșterea costului vieții, combinată cu nesiguranța zilei de mâine îi face pe seniorii români să ia în calcul angajarea măcar în sistem part-time, pentru niște bani în plus.

Tot mai multi seniori isi cauta un al doilea jobFoto: Andrii Lomako / Panthermedia / Profimedia

În urmă cu doi ani, numărul seniorilor de peste 65 de ani care au continuat să lucreze sau au început un job nou era de circa 70.000. Anul trecut, numărul lor s-a apropiat de 100.000. Inflația, economiile insuficiente și nevoia de a-și sprijini copiii au fost invocate drept motive.

Două treimi dintre cei de peste 65 de ani lucrează full-time iar o treime part-time, potrivit datelor transmise de Statistică.

Mariana Popescu (București) își vede economiile epuizându-i-se substanțial. Freelancer până anul trecut, cel mai mare client al ei a fost cumpărat de concurență, care a venit cu propriile echipe cu care lucrau. Așa că Mariana a rămas fără cea mai consistentă parte a veniturilor. Părinții i s-au îmbolnăvit, iar toate facturile la întreținere și utilități plus cheltuielile neprevăzute – îngrijirea părinților în vârstă și întreținerea copilului o îngrijorează enorm.

”Am vrut să iau o femeie care să aibă grijă de ai mei, în provincie. Nu găsești o femeie sub 2500 de lei pe lună care să treacă de câteva ori pe săptămână pe la părinți ca să le facă mâncare și să le calce rufele. De dus la un cămin spital nici nu se pune problema; nu mi-aș permite costurile și nici ei n-ar admite din mândrie”, spune ea. Așa că lună de lună apelează la fondul de urgență care devine tot mai mic. A încercat să se angajeze dar la cei 50 de ani nicio companie din cele 14 la care a aplicat nu i-a răspuns.

”Toate s-au scumpit- de la mâncare, deținerea mașinii, asigurarea de locuință, bașca nevoile băiatului ei student. La început am tăiat din micile capricii pe care mi le permiteam în perioadele bune, apoi am tăiat din cantitatea de alimente iar acum mai fac rabat și la calitate, pentru a ieși cât mai ieftin când fac aprovizionarea”, spune ea.

Marian Popa este taximetrist la cei 70 de ani. ”Am un băiat care are doi copii, iar fiu-meu a rămas pe drumuri. Până se angajează fac eu taximetrie ca să-l ajut că din pensie nu am cu ce-l ajuta. Stau câte 8-10 ore pe stradă ca să-mi ajut copiii, ce să fac?”, se întreabă el retoric.

Oamenii aflați aproape de vârsta de pensionare își subestimează adesea cheltuielile. Un pensionar din 3 gâfâie la plata facturilor legate de locuință, iar cei mai mulți taie serios din lista alimentelor pe care și le-ar dori în frigider, mai spune Statistica. „Credeam că la pensie nu voi cheltui mai mult de o treime din bani pe mâncare, dar nu cred că mă încadrez”, spune un alt pensionar dornic să-și completeze veniturile cu un part-time job. Potrivit Statisticii, din cheltuielile de consum, mâncarea ocupă 40% din bugetul pensionarului mediu.

Apoi, după ce-și achită facturile de energie electrică și gaze, cea mai mai pondere a cheltuielilor pensionarilor e cea legată de alimente, care alături de mâncare s-au scumpit enorm. Pentru cei din mediul rural care se încălzesc la sobe cu lemne, procurarea acestui combustibil reprezintă o serioasă durere de cap.

La nivelul consumului de alimente, datele INS arată că pensionarii se hrănesc nesănătos. consumă cele mai mici cantități de carne și sunt campioni la pâine și mălai (alături de agricultori). De asemenea, consumă cele mai multe grăsimi dar și cele mai multe ouă (dintre salariați, patroni, șomeri și lucrătorii pe cont propriu).

În final, mai amintim că populația în vârstă de peste 65 de ani care va lucra în 2035 se va tripla ca număr față de cei de 65+ care lucrează acum, a explicat într-o discuție cu HotNews prof. dr. Cătălin Ghinăraru, bazându-se pe datele Cedefop, una dintre agențiile descentralizate ale Uniunii Europene care face periodic proiecții pe piața muncii. Ca pondere în populație, seniorii vor depăși pragul de 30%, confirmând procesul de îmbătrânire severă a țării. Detalii, aici sau aici.