Într-o discuție utilă avută joi, 14 martie, cu un reprezentant al Ministerului de Finanțe, pe tema încă unei runde de modificări fiscale care să rezolve din confuziile „ordonanței-trenuleț” de anul trecut, specialiștii în fiscalitate au obținut lămuriri cu privire la problema întreprinderilor legate, care ar putea duce la reclasificarea multor microîntreprinderi din România și la schimbarea tipului de impozit pe care îl datorează o societate.
Și au mai primit un răspuns interesant, când subsemnatul a ridicat una dintre marile probleme puse de prevederea întreprinderilor legate, anume că ar avea efecte retroactive: „Ne dorim să o aplicăm și puțin retroactiv. Ca să fiu drăguță”. Atât Codul fiscal, cât mai ales Constituția României spun că așa ceva nu se poate.
Într-o țară ca România, cu circa 500.000 de firme care au regimul de microîntreprinderi, miza subiectului nu e deloc mică.
Deja ne-am obișnuit ca modificările în materie fiscală, introduse de Guvern, să fie după principiul „le dăm așa și cârpim după”. Studiile de impact nu există, dezbaterea publică este doar teoretică, iar respectarea Constituției și a legilor organice este mai puțin importantă decât dorința celor din Guvern și încercările de a ciupi bani de unde se poate, pentru a cârpi găuri bugetare date de politic.
Așa s-a ajuns ca, la mai puțin de două luni de la publicarea Legii 296/2023 care modifica substanțial Codul fiscal, Guvernul să nu fie mulțumit cu amendamentele aduse de Parlament și, în prag de mini-vacanță de Sărbători, să se publice OUG 115/2023, care, printre altele, schimba complet conceptul de microîntreprindere.
Una dintre cele mai importante și dezbătute modificări a fost introducerea conceptului de întreprinderi legate. Mai exact, o societate nu putea să aplice sistemul de impozitare pe venitul microîntreprinderilor, dacă veniturile ei cumulate cu cele obținute de întreprinderile legate depășeau plafonul de 500.000 euro.
Citește continuarea pe Panorama.ro.
