Avem printre cele mai mici niveluri de încredere în oameni dintre europeni, iar mulți dintre noi considerăm că ceilalți vor doar să profite de pe urma noastră, arată o cercetare recentă făcută la nivel european. De asemenea, în ciuda apelurilor la boicot ale unor produse sau servicii, avem printre cei mai puțini conaționali care au participat la un boicot real în ultimele 12 luni, mai arată datele europene.
Sondajul European Social Survey mai spulberă un mit: cel al românilor care petrec mult timp cu prietenii sau familia ca să socializeze.
Neîncrederea în ceilalți, la cele mai înalte cote în UE
Există două mari categorii de încredere: interpersonală, între oameni (între membrii familiei, între prieteni și cunoscuți, față de străini) și încrederea în instituții, explică rectorul UBB, psihologul Daniel David.
Ce știm azi este că nivelul nostru de încredere în instituții și în comparație cu țările vestice este mult mai scăzut, dar și că tinerii au un nivel de încredere interpersonală mai ridicat de 2-3 ori în raport cu vârstnicii. Acesta este un risc în România, pentru că astăzi doar instituțiile (guvern, administrație) pot lua deciziile majore, mai spune Daniel David.
În opinia psihologului, românii au o mare încredere în familie, ceea ce un risc, pentru că tindem să fim mai puțin precauți. Dar încrederea puțină în străini pe de o parte ajută la distanțarea socială, dar împiedică relația de colaborare.
În aceste zile este vizibil gradul mai mare de încredere al tinerilor, și asta explică multitudinea de inițiative de sprijin și mobilizarea socială, conchide David.
Mai jos, ponderea celor care cred că oamenii vor doar să profite de pe urma lor:
Iar mai jos, frecvența cu care ieșim să socializăm:
Ieșirea la boicot există doar pe rețelele de socializare
Boicoturile pot fi eficiente în creșterea gradului de conștientizare cu privire la anumite probleme sau în influențarea comportamentului unei companii, dar eficiența lor poate varia.
Succesul unui boicot depinde de diverși factori, inclusiv nivelul de sprijin public, media, răspunsul companiei vizate și obiectivele specifice ale boicotului. În timp ce unele boicoturi au dus la schimbări semnificative, altele s-ar putea să nu atingă rezultatele dorite din cauza participării limitate sau a diverșilor alți factori.
Institutul Național de Statistică a efectuat în premieră o cercetare asupra participării românilor la proteste sau boicoturi, iar concluziile sunt destul de triste. „În ultimele 12 luni, ponderea persoanelor care au participat la acțiuni de cetățenie activă a fost de 3,1%", arată Statistica.
Statistica leagă „cetățenia activă” de proteste, inclusiv semnarea unei petiții, participarea la demonstrații, scrierea unei scrisori către mass-media etc.
Indiferent de activitățile de cetățenie activă, motivul principal invocat menționat de persoanele care nu au participat la vreuna dintre acestea este că nu au fost interesați, arată cercetarea Statisticii.De asemenea, o parte consistentă (circa 20%) a celor chestionați au invocat lipsa timpului.
Pe regiuni ale României, la activitățile de cetățenie activă s-au înregistrat ponderi de participare mai mari în regiunile de dezvoltare Vest (6,2%), Nord-Est (4,5%) și Centru (4,2%).
1
10
