Proiectul privind plafonarea dobânzilor la creditele luate de la IFN-uri (Instituțiile Financiare Nebancare) și de la bănci a fost modificat, luni, pe ultima sută de metri, chiar de inițiatorii de la PSD. Proiectul nu mai face vreo referire la sistemul bancar. Opoziția susține că inițiativa are șanse foarte mari să pice la Curtea Constituțională, deoarece se aplică și creditelor aflate în derulare.
„De ce se aplică aceste reguli doar IFN-urilor și nu băncilor?”, i-a întrebat deputatul Claudiu Năsui (USR) pe colegii de la PSD. Nu a primit vreun răspuns, luni, în Comisia de buget- finanțe, unde se dezbătea proiectul social-democraților.
Nu au primit răspuns nici reprezentanții AUR, care au spus că nu înțeleg cum se va aplica proiectul creditelor aflate în derulare.
La rându-le, reprezentanții IFN-urilor au avertizat că legea „încalcă mai multe principii constituționale”.
Luni a fost propulsat prin sistemul comisiilor, marți va fi pus la votare
Proiectul PSD a trecut, luni, pe repede înainte de două comisii. A fost votat de Comisia Juridică, de Comisia de politică economică, dar și de Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, care au dat un raport comun de adoptare. Proiectul a fost votat, marți, și în plenul Camerei.
Principalul scop al legii, potrivit social-democraților, este că pentru creditele de până la 25.000 de lei luate de la IFN-uri, instituții financiare nebancare, consumatorul nu poate plăti mai mult de dublul valorii totale a creditului.
Cine a ținut inițiativa la sertar și ce s-a negociat cu Mugur Isărescu
Inițiativa legislativă a fost scoasă de la sertar după doi ani în care nu a fost dezbătută. Depusă în toamna lui 2021, perioadă în care social-democrații se aflau în opoziție, inițiativa legislativă a trecut rapid de Senat – februarie 2022, după intrarea PSD la guvernare alături de PNL. Lista semnăturilor pentru susținerea proiectului a fost deschisă în 2021 chiar de Marcel Ciolacu, actualul premier, dar aflat în opoziție în momentul depunerii inițiativei. Alături de PSD, inițiativa a mai fost semnată și de doi reprezentanți AUR și doi de la UDMR.
Din acel moment s-a oprit orice dezbatere până în martie 2024.
Noua variantă a proiectului aduce câteva modificări majore față de forma inițială, iar amendamentele au fost depuse chiar de social-democrați și susținute de PNL și UDMR.
Surse parlamentare au precizat pentru Hotnews.ro că Banca Națională a României nu a fost de acord cu introducerea băncilor în proiect. De la parlamentari, principalul comunicator pe subiect a fost Daniel Zamfir, senator PSD.
„Marcel Ciolacu a dat ok-ul pentru proiect după doi ani. Le-a spus colegilor din partid că nu vrea să aibă o dispută cu Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, și să scoată din proiect orice este legat de bănci”, au dezvăluit surse parlamentare pentru Hotnews.ro.
Cum se poate recalcula rata la un credit IFN
Deputații din PSD – PNL – UDMR au votat un amendament prin care dacă nivelul dobânzii anuale efective (DAE) sau costul total al creditării pe zi și/sau al valorii totale plătibile de către consumator sunt mai ridicate decât plafoanele stabilite (n.r. - dublul creditului), aceste niveluri vor fi reduse. Reducerea se va face la cererea consumatorului, fie pe cale amiabilă, fie pe cale judecătorească, fie prin apelarea la o entitate de soluționare alternativă a litigiilor.
Cererea consumatorului de rezolvare pe cale amiabilă sau prin apelarea la o entitate de soluționare alternativa a litigiilor poate fi făcută direct sau printr-o asociație de consumatori.
Consumatorul poate cere și refacerea contractului
De asemenea, consumatorul poate solicita creditorului financiar revizuirea contractului. Creditorul financiar este obligat să transmită în scris, în termen de maximum 30 de zile de la primirea solicitării consumatorului, o propunere de revizuire a contractului, ținând cont de situația financiară, inclusiv din perspectiva gradului maxim de îndatorare.
Propunerea de revizuire a contractului va conține reducerea sau ștergerea parțială a unor obligații ale consumatorului, reeșalonarea sau refinanțarea acestora ori, după caz, darea în plată a imobilului ipotecat.
De la data depunerii cererii de adaptare judiciară a contractului, efectele acestuia asupra consumatorului se suspendă numai dacă depășirea plafoanelor prevăzute este constatată printr-o decizie a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului.
Șeful ANPC, Horia Constantinescu, a avut, luni, la Parlament, înaintea ședinței Comisiei de buget, o discuție cu reprezentanții majorității parlamentare despre proiectul care urma să fie votat.
Antonio Andrușceac, deputat AUR, le-a cerut membrilor PSD și PNL să explice ce înseamnă că un consumator nu mai este eligibil pentru nici un fel de refinanțare după reevaluarea contractului. Reprezentanții Coaliției nu au putut oferi un răspuns.
În documentul din Comisia de buget se preciza că: „ulterior momentului încheierii contractului, reevaluarea situației financiare și a gradului maxim de îndatorare pot duce la situații în care consumatorul nu mai este eligibil pentru niciun fel de finanțare (de exemplu dacă acesta a accesat un alt credit)”.
Ce a modificat PSD față de 2021
Prima modificare majoră o reprezintă scoaterea băncilor din legea care plafonează dobânzile.
Forma inițială a proiectului depus de Marcel Ciolacu și PSD în 2021.
Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori, creditorii financiari și entitățile care desfășoară activitatea de recuperare de creanțe, stabilind reguli de protecție a consumatorilor contra dobânzilor excesive, în scopul menținerii echilibrului contractual și al asigurării integrității pieței financiar-bancare interne.
Printre creditorii financiari, în varianta inițială a proiectului apăreau „instituțiile de credit autorizate de Banca Națională a României, denumită în continuare BNR, o sucursală din România a unei instituții de credit străine, o instituție financiară nebancară sau o entitate care desfășoară activitatea de recuperare de creanțe”.
Noua formă a proiectului, martie 2024. Amendamentul aparține PSD și UDMR, iar băncile sunt eliminate.
Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori, instituțiile financiare nebancare care acordă credite potrivit Legii nr.93/2009 privind instituțiile financiare nebancare, cu modificările și completările ulterioare, și entitățile care desfășoară activitatea de recuperare creanțe, stabilind reguli de protecție a consumatorilor contra dobânzilor excesive în scopul mențineri echilibrului contractual și al asigurării integrității pieței financiar-bancare interne.
Punctul legat de creditorii autorizați de BNR a fost eliminat din forma finală a proiectului.
Plafonarea dobânzii a fost și ea crescută tot de PSD față de 2021.
Dobânda anuală efectivă în cazul creditelor de consum nu poate depăși cu mai mult de 15 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR.
Noua formă după amendamentele depuse de senatorii PSD Daniel Zamfir și Lucian Romașcanu și senatorul UDMR Istvan Lorant Antal.
În cazul creditelor de consum, DAE nu poate depăși cu mai mult de 27 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR.
Un alt amendament PSD–UDMR crește creditele la care valoarea totală plătită de consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului.
Varianta 2021 - în cazul creditelor de consum în valoare maximă de 15.000 lei, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului.
Varianta 2024 - În cazul creditelor de consum în valoare maximă de 5.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 1% pe zi și, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului.
Varianta 2024 - În cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsă între 5.001 lei și 10.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 0,8% pe zi și, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului.
Varianta 2024 - În cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsă între 10.001 lei și 25.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 0,6% pe zi și, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului.
Legea se va aplica și contractelor aflate în derulare, potrivit formei care a fost votată în Comisii. A fost introdusă însă o nouă condiție.
Forma inițială din 2021:
În scopul echilibrării prestațiilor și al reducerii riscurilor generate de astfel de contracte, prezenta lege este aplicabilă și contractelor în derulare.
Forma finală a legii în 2024:
În scopul echilibrării prestațiilor și al reducerii riscurilor generate de astfel de contracte, prezenta lege este aplicabilă și contractelor în derulare, respectiv contractelor active la data intrării în vigoare a prezentei legi, aflate în maturitate și pentru care întârzierile la plată sunt de cel mult 60 de zile.
Apar reguli noi și pentru recuperatorii de creanțe (datorii), cărora li se impune o limită.
În varianta din 2021:
Se interzice entității care desfășoară activitatea de recuperare a creanței să perceapă de la debitor o sumă totală care să depășească cuantumul creanței, certificat de creditor la momentul încheierii contractului de cesiune.
În varianta din 2024:
Se interzice entității care desfășoară activitatea de recuperare a creanței să perceapă de la debitor o sumă totală care să depășească cuantumul creanței, certificat de creditor la momentul încheierii contractului de cesiune, incluzând orice cheltuieli legate de recuperarea creditului, inclusiv cheltuielile cu executarea silită.
Cuantumul creanței va cuprinde toate costurile inclusiv dobânda, dobânda penalizatoare, comisioanele, taxele și orice alt tip de costuri pe care trebuie să le suporte consumatorul în legătură cu contractul de credit și care sunt cunoscute de către creditor, calculate la momentul cesionării contractului și prezentate defalcat, în format scris, consumatorului.
Legea va avea o perioadă tranzitorie până la intrarea în vigoare, de 90 de zile.
PNL vrea ca legea să nu se aplice creditelor în derulare de la IFN-uri.
„Sistemul bancar este suficient de reglementat și supravegheat, cel nebancar nu este. Există totuși un amendament respins care ar putea fi adoptat la plen”, au declarat surse liberale pentru Hotnews. ro.
PNL vrea să elimine din lege următorul text, chiar în plenul Camerei Deputaților:
”În scopul echilibrării prestațiilor și al reducerii riscurilor generate de astfel de contracte, prezenta lege este aplicabilă și contractelor în derulare”.
Deputatul PNL, Robert Sighiartău, acționar la un IFN auto, susține că efectul legii nu va fi cel dorit.
„NU se vor mai credita oamenii, se îngustează plaja, nu își mai asumă nimeni riscul. Se va ajunge la riscul de a se merge spre cămătărie. Oamenii care iau credite iau de bunăvoie știu ce fac, știu ce dobânzi își asumă. BNR-ul trebuie să reglementeze aceste lucruri, nu noi parlamentarii. Haideți să dăm o lege ca România să nu se împrumute cu 9%, ci cu 3%. Nimeni nu își asumă dobândă de 3%”, a fost poziția exprimată, luni, de deputatul liberal după ce în Comisia de buget- finanțe a fost votat proiectul PSD.
Proiectul a fost susținut însă de grupul PNL din Camera Deputaților.
Împotriva proiectului s-au pronunțat și reprezentanții USR.
„Nu înțeleg care e rațiunea acestei legi, leacul să fie mai rău decât boala. Nu cred că vă doriți să împrumute oamenii de la cămătari. Vreți ca IFN-urile să dea credite cu rate mari pe termen scurt. Va face mai rău persoanelor pe care le ajutați”, a spus Claudiu Năsui, deputat USR, în Comisia de buget-finanțe.
Senatorul Daniel Zamfir se află la a treia tentativă de a trece un proiect care plafonează dobânzile. Primele două proiecte au fost respinse de Curtea Constituțională.
Consiliul Legislativ a avertizat în punctul de vedere trimis Parlamentului că și această inițiativă are prevederi care pot pica testul de constituționalitate.
0
4
