​Pensia medie lunară a finlandezilor, declarați cei mai fericiți oameni din lume, a urcat la 1.977 de euro în 2023, de la 1.845 de euro în anul anterior, potrivit datelor Centrului finlandez de pensii (ETK) și Kela.

Street food în Helsinki, FinlandaFoto: Pavel Golovkin / AFP / Profimedia

Țara cheltuie anual circa 38 de miliarde de euro pe pensii, pensionarii reprezentând 33% din populația finlandeză de peste 16 ani. În 72 de municipalități, mai mult de jumătate din populație e pensionară.

În Finlanda dreptul la securitate socială se bazează în primul rând pe reşedinţa în ţară. Când o persoană începe să lucreze sau îşi deschide o afacere în Finlanda, ea (persoana) trebuie să contribuie la sistemul de securitate socială din Finlanda câştigându-şi astfel dreptul la prestaţii. Procentul din salariul brut al salariatului reprezentând contribuţia la sistemul de securitate socială este de 7%.

În Finlanda sunt două sisteme de pensii: pensie provenită din desfăşurarea unei activităţi (pensie provenită din muncă) si pensie naţională. Scopul acestora este de a garanta securitate prin pensie cetăţenilor Finlandei împotriva bătrâneţii şi incapacităţii de muncă, şi de asemenea împotriva decesului susţinătorului familiei. De asemenea dacă un angajat nu se poate întoarce la muncă o perioadă îndelungată de timp datorită stării de boală prelungite este posibil ca persoana în cauză să beneficieze de pensie de invaliditate.

Organismul central pentru sistemul de pensii provenite din muncă este Institutul Central de Siguranţă a Pensiilor; cea mai înaltă autoritate în domeniu este Ministerul Afacerilor Sociale şi Sănătăţii. Managementul pensiilor în sectorul privat este delegat companiilor de pensii private, trusturilor de pensii şi fondurilor de pensii.

Pensia se aplica tuturor angajaţilor şi lucrătorilor independenţi. Mărimea pensiei este legată de durata carierei în muncă şi de salariu. Pensiile provenite din muncă sunt: pensia pentru limită de vârstă, de invaliditate, de şomaj şi pensia de urmaş, plus pensia pentru retragere anticipată şi pensia parţială.

Contribuția pentru pensie sunt achitate atât de angajator cât şi de angajat. Un lucrător independent va plăti pentru asigurare în nume propriu. Persoanele care nu beneficiază de pensia provenită din muncă, sau a căror pensie provenită din muncă este mică, primesc o pensie minimă sub forma pensiei naţionale.

Vârsta de pensionare pentru pensia naţională este de 65 de ani, dar poate fi acordată mai devreme unei persoane în vârstă de 60-64.

Proporția finlandezilor care primesc o pensie de invaliditate a scăzut la circa 5% în 2023, față de 7% în urmă cu 10 ani.

„Pensiile mari sunt încă rare”, a comentat planificatorul statistic ETK, Joonas Hautamäki.

„În 2023, de exemplu, aproximativ 2% dintre beneficiarii de pensie au primit o pensie lunară de peste 5.000 de euro în 2023. Majoritatea erau bărbați.”

Din cele aproape 38 de miliarde de euro din cheltuielile cu pensiile în 2023, 34,1 miliarde de euro au fost pensii legate de câștiguri, în timp ce Kela a plătit pensii naționale și garantate de aproape 2,6 miliarde de euro.

Majoritatea (90 la sută) pensiilor plătite au fost sub formă de pensii pentru limită de vârstă.

Organismul central pentru sistemul de pensii provenite din muncă este Institutul Central de Siguranţă a Pensiilor; cea mai înaltă autoritate în domeniu este Ministerul Afacerilor Sociale şi Sănătăţii. Managementul pensiilor în sectorul privat este delegat companiilor de pensii private, trusturilor de pensii şi fondurilor de pensii.

Cele mai generoaste state în materie de pensii

Datele OCDE dintr-un raport privind pensiile , arată că cele mai generoase state privind pensiile (ca raaport între pensia primită și salariul de dinainte de pensionare) sunt: India (99%), Portugalia (95%) și Italia (93%).

La celălalt capăt al scalei, pensionarii din Regatul Unit primesc doar 29% din salariu atunci când se pensionează. În Statele Unite pensia e 49% din salariu în timp ce în China, care găzduiește peste 1,4 miliarde de oameni, rata este de 83%, arată datele OCDE.

„Bombă cu ceas globală”

Cu toate acestea, deși majoritatea acestor numere par generoase, ele maschează preocupări foarte serioase. O asistență medicală îmbunătățită în țările dezvoltate și în cea mai mare parte a lumii în curs de dezvoltare face ca oamenii să trăiască mai mult și, prin urmare, să beneficieze de o pensie pentru mai mulți ani decât a „conceput” sistemul.

Potrivit datelor Băncii Mondiale, pensionarii din cele șase țări cu cele mai mari sisteme de pensii trăiesc cu opt până la 11 ani mai mult – și cu 16 ani mai mult în Japonia.

Aceste sisteme de pensii, din SUA, Marea Britanie, Japonia, Țările de Jos, Canada și Australia, erau descrise ca o „bombă cu ceas globală” într-un raport recent al Forumului Economic Mondial.

Acest lucru se datorează faptului că se estimează că aceste sisteme vor crea un deficit comun de 224 de trilioane de dolari până în 2050, „punând în pericol veniturile generațiilor viitoare și pregătind lumea industrializată pentru cea mai mare criză a pensiilor din istorie”, se arată în raport.

Dacă China și India sunt adăugate la statistici, deficitul va ajunge la 400 de trilioane de dolari, ceea ce este echivalent cu aproximativ de cinci ori dimensiunea economiei globale actuale.