Măsura performanțelor unei economii este dată nu doar prin prisma efectelor microeconomice, adică investiții și profituri mai mari pentru firme, respectiv salarii și venituri mai mari pentru populație, ci și prin prisma efectelor macroeconomice.
Scăpată de riscul unor plăți extraordinare de până la 7 miliarde de dolari în dosarul Roșia Montană și cu o economie care din cifre pare să duduie, România se prezintă așa cum rareori îi stă în fire: cu o balanță a riscurilor macroeconomice care înclină puternic în sens pozitiv, în 2024.
Asta nu înseamnă însă că drumul economic al României este lipsit de pericole. Paradoxal, unul din cele mai mari riscuri pare să vină acum chiar din aparenta tendință a Băncii Naționale a României de a împăca și capra, și varza. Cu un ochi la mediul politic și nevoia Guvernului de a profita de inflație, pentru a avea încasări mai mari la buget, iar cu celălalt ochi pe misiunea sa de a ține sub control inflația, la o rată cât mai mică, jocul BNR riscă să adâncească anumite dezechilibre economice în România.
