Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Criza subprime. Cine pierde si cine castiga?

de Dan Popa     Dan Popa's Weblog
Miercuri, 22 octombrie 2008, 9:52 Economie | Finanţe & Bănci


De castigat, par a castiga Rusia si Arabia Saudita. Ambele stau pe o gramada de bani datorita exploziei preturilor pe pietele de materii prime, in special pe cele ale petrolului si gazelor naturale, scrie Dan Popa pe blogul sau.

Rusia a oferit un pachet de 5 miliarde dolari imprumuturi Islandei pentru a se preintampina colapsul total al economiei acestei tari si probabil ca vom mai vedea “sprijin” de tipul Islandei din partea Rusiei si in alte economii, daca actuala criza continua (notez in treacat ca Islanda nu e membra a NATO). Anuntul facut saptamana trecuta referitor la “Stability-2008″ - exercitii militare care includ si scenarii de razboi nuclear desfasurate intre 6 si 12 octombrie in Rusia sub-arctica (ceva ce nu s-a mai facut din 1984) – par a fi cireasa de pe tort. E evident ca Rusia intentioneaza sa isi utilizeze rezervele valutare pentru a-si avansa influenta politica si militara intr-un moment in care pietele globale sunt insetate de capital.

Statele din Golf, in special Arabia Saudita, va beneficia, probabil, si ea in urma crizei economice. Si arabii stau pe o gramada de bani si au inceput sa achizitioneze active, financiare si fizice, in intreaga lume. Sauditii se joaca deja de-a facutul regilor, sponsorizand negocieri intre guvern si insurgentii sunniti din Irak si intre diferitele factiuni din Liban, iar recent au incercat sa medieze un acord intre talibani si guvernul afgan. Principala grija a sauditilor e ascensiunea Iranlui; revenirea talibanilor in Afganistan sub forma unui acord de impartire a puterii ar putea servi drept contrapondere influentei crescande a Iranului in Orientul Mijlociu.

Cine pierde? Tarile emergente, in special China si India, din simplul motiv ca depind de exporturi pentru asigurarea cresterii economice. Pietele lor interne sunt prea mici pentru a absorbi toate aceste produse si au nevoie de pietele occidentale pentru a vinde, in special de piata SUA. O recesiune in SUA sau altundeva va afecta aceste tari cel mai mult, pentru ca cererea pentru exporturi scade. Acest lucru e deosebit de important pentru China, pentru ca stabilitatea interna a tarii depinde de o crestere economica sustinuta, bazata pe o strategie orientata spre export. O scadere a ratei cresterii economice va exacerba tensiunile interne deja crescande din China, in special cele dintre regiunile de coasta bogate si industriale si regiunile continentale rurale si sarace.

Unde se afla SUA in aceasta ecuatie? Americanii ar putea reiesi castigatori ai crizei economice pe termen lung. La prima vedere, pare o tampenie, dar aduc doua explicatii. Prima: in pofida exagerarilor din presa ca aceasta criza e cea mai grava de la Marea Depresiune, realitatea nu e nici macar apropiata de asta. In cursul Marii Depresiuni, economia americana s-a contractat cu aproape 50 la suta in decurs de trei ani. Azi, SUA e o economie de 14 trilioane de dolari, iar noi vorbim de o problema de 1 sau, cel mult, 2 trilioane de dolari.

A doua explicatie: intrucat investitorii incep sa caute paradisuri fiscale pentru investitii, ei se vor orienta spre titluri de trezorerie si aur. Cu alte cuvinte, investitorii din intreaga lume achizitioneaza datoria guvernului SUA (si dolari americani), in pofida dobanzilor mici oferite, si nu titluri denominate in euro atunci cand vor sa isi depoziteze lichiditatile in active sigure. Asta sugereaza o incredere in fundamentele economiei SUA, in pofida faptului ca America este epicentrul crizei. Paradoxal, pe masura ce criza se raspandeste, din ce in ce mai multi bani vor curge spre economia SUA, permitandu-i sa tempereze furtuna financiara, si vor accelera covalescenta economica.

Unde se afla UE? Uniunea Europeana s-ar putea sa devina perdantul crizei. Banca Centrala Europeana nu are putere reala de determinare a politicii monetare, iar inabilitatea statelor membre ale UE de a cadea de acord usor asupra unei abordari unificate pentru gestionarea crizei releva natura precara a integrarii europene. Criza linisteste si speculatiile ca moneda euro ar putea inlocui dolarul, ca principala valuta globala. Printre agentii de tranzactionari valutare circula o gluma ca daca se ajunge cu cutitul la os, dolarul american inseamna “nu iti datorez nimic”, insa euro e “cine nu-ti datoreaza nimic”.

Aceasta criza demonstreaza inabilitatea UE de a actiona ca entitate coerenta, iar atunci cand ea se va sfarsi, europenii vor incepe sa se intrebe ce inseamna de fapt UE.

Comenteaza pe blogul lui Dan Popa.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





2954 vizualizari


ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by