Romania a intrat in criza din cauza unor vulnerabilitati care puteau fi observate din 2008, a declarat Tonny Lybek, reprezentantul FMI pentru Romania si Bulgaria, referindu-se la deficitul de cont curent, datoria publica, dar si alte dezechilibre. Reprezentantul FMI a mai explicat ca exista patru piloni pe care strategia de iesire din criza trebuie sa se bazeze: initiativa de coordonare a Bancii Centrale Europene, cateva masuri fiscale care sa asigure sustenabilitate si predictibilitatea, o politica monetara care sa asigure stabilitatea preturilor si o politica fisccala restrictiva. "E adevarat ca tintele de inflatie au fost depasite in anii trecuti, dar asta din cauza unor politici fiscale laxe", a mai explicat Lybek.

Ionut Dumitru, economistul sef al Raiffeisen Bank

• Industria a iesit din recesiune. Rata somajului este cea mai mica din noile state membre. Altii sunt la 22%, in timp ce noi suntem la 7%.

• Am vazut intrebarea de ce ne-au trebuit acesti bani de la FMI. Problema trebuie pusa altfel. Daca nu erau acesti bani, ajustarea era mult mai abrupta. Cu acesti bani trecem mai usor prin criza.

• Vedem leul mult mai stabil. Perceptia de risc de tara s-a imbunatatit.

• Daca ne uitam la deficit si la crestere economica, vedem ca politica bugetara a accentuat niste vulnerabilitati, a consumat munitie atunci cand nu era cazul.
• Riscam o explozie a datoriei publice.
• Rezervele internationale ne-au pozitionat foarte bine, avand posibilitatea sa le utilizam pentru a face ajustarea economica mai suportabila.
  

Valentin Lazea, economistul sef al BNR

• Investitorii straini devin tot mai sceptici in a finanta tarile care traiesc pe datorie.

• Am avut o rata onorabila a investitiilor, de 20% din PIB. Am avut o proportie din PIB extrem de mare formata din consum, 84,5%. Pretul pe care Romania l-a platit pentru acest consum urias a fost acest deficit de cont curent. Fara a avea pretentia sa avem un export net pozitiv inseamna ca ajustarea trebuie facuta din consum.
  
• Consumul trebuie sa scada cu 5% .
• Pe viitor, cresterea Romaniei trebuie sa se bazeze pe investitii si export net. Ca sa se intample acest lucru, toate politicile fiscale, structurale, vor trebui sa conlucreze in sensul stimularii economisirii si investitiilor.
  
• De exemplu, cred ca ar fi intelept sa nu lasam cursul sa se aprecieze, ar stimula exporturile.
  
• In politica fiscala, e loc de crestere a accizelor. In sistemul pensiilor sa se revina la un sistem corespunzator contributiilor.
• Potentialul in turism este foarte mare. E si vina statului ca nu face infrastructura, dar si a hotelierilor care vor sa isi recupereze investitiile in 2-3 ani. Personalul din turism este al doilea prost platit in Romania. In strainatate, este al doilea bine platit personal, dupa bancheri.
• Romania nu trebuie sa devina un Singapore al Estului. Trebuie sa exporte, dar nu va
• Popularitatea politica a cresterii bazate pe consum e uluitoare. E usor sa promiti cuiva ca va avea doua masini nu una samd.
• In anii 80, Romania avea un  surplus de 7 % din PIB. Sigur ca nu acolo trebuie sa ajungem, dar in mentalul colectiv s-a intiparit ca export egal suferinta.
• Investitorii straini vin si ne intreaba ce facem ca sa stimulam consumul. Pentru straini, consumul este mantra lui. Cu asta se trezeste, cu asta se culca. Or, asa ceva la politicieni prinde.
• Sigur ca principala preocupare trebuie sa fie inflatia.Nu sunt adeptul unei deprecieri ca sa ajutam exportul. Dar daca s-ar manifesta presiuni puternice de apreciere, va trebui sa li se reziste, chiar daca asta ne-ar ajuta la inflatie.

Florian Libocor, economist sef al BRD-GSG

• Anul viitor va fi foarte dificil. Asta e singurul lucru cert.
• Atunci cand intri in criza, tot ce poti face este sa iti gestionezi caderea.
• Subscriu scenariul potrivit caruia am atins minimul crizei, dar asta nu inseamna ca am trecut de criza.
• Comisia Europeana estimeaza ca vom termina anul pe plus. Nici nu conteaza cifra, dar mai ales sa transformam acel plus in ceva sustenabil. Pana in acest moment, eu cred ca am putea reusi asta.

Rozalia Pal, economist sef al Unicredit Tiriac Bank

• Reajustare macroeconomica semnificativa deja realizata, insa mai este necesar implementarea unei politicii fiscale mult mai stricte.

• Pe termen scurt, exportul va fi factorul cheie al revenirii economice, propulsat fiind de raportul favorabil dintre comenzile noi si stocuri in perioada in care Europa de Vest a intrat pe panta de crestere. Pe de altă parte, puterea financiara erodata va frana atât revenirea consumului cat si reluarea investiţiilor, ceea inseamna o revenire foarte lenta în 2010.

• Lipsa cererii pentru creditare lasă multa lichiditate în piaţă. Aceasta este reorientata spre finanţarea publică, în special spre achiziţionarea titlurilor de stat pe termen scurt

• Calitatea creditelor continua sa se deterioreze, raportul creditelor neperformante din total credite crescand cu 890bp din septembrie '08 pentru a ajunge la 14,2% în septembrie '09. Solvabilitate companiilor este afectata de deteriorarea mediului macro-economic si de expunerea la riscul de FX (in urma stabilizarii recente a RON’ului s-a redus). Per ansamblu, se asteapta ca raportul creditelor neperformante din total credite sa atinga valoarea maxima in 2010.

• Profitabilitatea sistemului bancar ramane sub presiune, in special anul viitor, ca rezultat al scaderii veniturilor si cresterii provizioanelor.
• Punctele slabe ale economiei romanesti sunt: un deficit public ridicat, cu riscul depasirii tintei setate, un grad ridicat de indatorare in valuta straina a sectorului privat si o  instabilitate politica ce ameninta performanta fiscala pe termen lung si capacitatea de finantare externa (riscul nerespectarii conditiilor aferente contractului si intreruperea acordului cu FMI).
• Cererea si calitatea creditarii sunt principalele constrangeri actuale din punct de vedere bancar.
• Riscurile unor “second round effects” de la scaderea creditarii catre calitatea creditarii.
• Creditele neperformante vor ajunge la un maxim in perioada 2010.
• Costul riscului a ramas ridicat, dar in 2009 se va atinge valoarea maxima.
  
• Costul riscului de la sfarsitul crizei va fi mai ridicat decat cel dinaintea crizei.
  

Nicolae Alexandru Chidesciuc, economist sef al ING

• Nu puteam evita o scadere in 2009 a economiei, dar nici pe departe nu e adevarat ca motivul tine de criza din strainatate, ci de politicile fiscale aplicate in Romania.
• Sentimentul pietelor este foarte important in ceea ce priveste economia romaneasca si evolutia leului. Alte monede au evoluat in corelatie cu sentimentul pietelor, in vreme ce leul nu. Leul nu s-a depreciat ca alte monede din regiune, dar nici nu s-a apreciat cu aceeasi amplitudine.
• Nu ar fi de dorit o apreciere a leului din cauza problemelor structurale din economie.
• Romania a fost lovita cu un decalaj de circa un trimestru fata de zona euro.
  
• E posibil ca revenirea sa aiba loc tot cu o intarziere de un trimestru. Acesta este si scenariul pe care l-am avut in vedere din martie 2009.
• Politica fiscala a derapat incepand din 2006. Deficitul bugetului consolidat va depasi nivelul de anul trecut si limita de la Maastricht. Ajustarea lui va fi minima sau nu va fi deloc in 2009.
• Banii s-au cheltuit din pacate pe pensii si salarii in loc sa investim. Azi, cand avem nevoie de bani pentru stimuli fiscali, nu-i mai avem.
  

Lucian Anghel, economist sef BCR

• Calitatea guvernarii este cruciala pentru o tara.
  
• Noul guvern va primi nota de plata a unor greseli comise in anii precedenti. Ce ar trebui sa faca noul Guvern? Imi aduc aminte de filmul "Misiune Imposibila".
• Pare imposibil sa ne incadram intr-un deficit atat de strans.
  
• Suntem in fata unei selectii dureroase pe care Guvernul trebuie sa o faca. Putinele resurse trebuie indreptate inspre doar cateva sectoare de activitate.
  
• Nu trebuie sa ne asteptam la venituri mult mai mari in 2010 fata de 2009.
• Va trebui sa selecteze cel mult 5 industrii pe care sa se concentreze. In opinia mea, sectorul cu cel mai mare potential este agricultura, infrastructura si sectorul energetic.
• Acordul cu FMi trebuie respectat pentru ca ne asigura un import de credibilitate.

Mihail Ion, Raiffeisen Asset Management

• Aproape totul depinde de o guvernare potrivita.
  
• Daca intarziem reformele, impactul asupra pietelor ar fi negativ, iar mediul de afaceri si consumatorii ar reactiona pe masura.
  
• Dincolo de implementarea acordului cu FMI, este important si cum facem ajustarea.
• Cineva care calatoreste in Romania si care vede ca schimbam gazonul public de cateva ori pe an, ar trage concluzia ca nu suntem in criza. Nu cred ca ne permitem asemenea idei.

Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului Mugur Isarescu

• Cresterea economica trebuie sa fie in continuare mare si cred ca va fi bazata tot pe consum. Nu cred ca e nevoie de cresteri de 100 la suta a creditului, dar Romania va creste tot pe baza consumului.
• Trebuie reasezate stimulentele pentru reluarea consumului, iar consumul va fi tot pe credit.
  

Ion Dragulin, Directorul Directiei de Stabilitate din BNR

• Optimismul populatiei este legat de Programul Prima Casa. In absenta acestui program, ne-am fi confruntat cu o stagnare in privinta cererilor de credit.
• Dinamica neperformantelor este mai ridicata in randul companiilor.
  
• Ceea ce la populatie parea a fi un semn bun - comportamentul mai serios in privinta achitarii ratelor la creditele imobiliare, acum si acest tip de imprumut inregistreaza restante in crestere.
• La companii, nu raportul credite/depozite este cel mai mare semnal de alarma, cat dependenta de evolutiile externe pentru companii.
  
• In privinta populatiei, blocarea creditarii si cresterea usoara a economisirii ne face sa avem perspective optimiste.

Steven van Groningen, presedinte Raiffeisen Bank

• Dintre factorii care stabilesc costul creditului, as aminti accesul la lichiditati si trebuie sa fim atenti nu doar la volum ci si la durata. In Romania un depozit nu e un depozit ci pusi la vedere care nu ofera bancii posibilitatea de a se folosi de ei pe toata durata.
• Celalalt factor e reprezentat de costul banilor. In realitate costul creste, provizioanele cresc si trebuie sa fie clar ca daca provizioanele cresc, atunci costurile devin si ele mari.
  
• Daca mai adaugam si costul reglementarii si celelalte costuri, este clar ca toate aceste costuri se vor duce la consumatorul final, adica la client.
• Nu putem continua prin crestere economica bazata pe consum. Cine investeste in productie daca nu are comenzi? Cine investeste in distributie daca nu are ce distribui? Totul e legat de economia reala.
• Noi am dori sa dam credite, dar nu avem o cerere reala care sa ne permita
  

Petre Bunescu, BRD-GSG

• Sistemul bancar local nu poate fi altfel decat economia. Si noi am resorbit criza financiara si cea economica.
  
• Pana in octombrie, lucrurile au fost confuze, dar acum s-au mai stabilizat. Reducerea rezervelor BNR ne-a ajutat, iar noi am fost preocupati de consolidarea relatiei cu clientii.
  
• Am constituit provizioane mult mai consistente ceea ce au scumpit evident costurile. De la 1,2 miliarde profit anul trecut, in 2010 vom ajunge la circa 200 de milioane de euro.