„In conditiile actuale de la noi si in contextul european si global din zilele noastre, sansele Romaniei de a adopta euro in graficul de timp tintit sunt de 50/50 . Avem nevoie de decizie, actiune si viteza”, a declarat pentru HotNews.ro Nicolae Danila, membru in Consiliul de Administratie al BNR si fostul presedinte executiv al celei mai mari banci din piata. Potrivit lui Danila, lipsa coordonarii intre politicile economice si ezitarile politice fac necesare ajustari economice frecvente costisitoare din punct de vedere social- inflatie, somaj, datorii si ingreuneaza procesul de adoptare a monedei unice.

In opinia inaltului oficial al Bancii Centrale, pericolul care ne pandeste este dublu.

Dilema BNR :

- cresterea salariilor peste productivitate si a deficitului public au creat un exces de cerere de consum care se traduce prin inflatie. Pentru aceasta, BNR trebuia sa mareasca rata dobanzii;

- intrarile mari de valuta, atrase de diferentialul de dobanda intre Romania si economia zonei euro, se traduce prin risc sistemic. Pentru aceasta, BNR trebuia sa micsoreze rata dobanzii.

Nicolae Danila, BNR

„Continuam sa ne irosim resursele (capital uman si financiar) in politici economice care urmaresc doar rezultate anuale. In al doilea rand, coordonarea dintre politicile economice lasa mult de dorit, asa cum arata navigarea in perioada de criza, iar pericolul este deteriorarea capitalului uman”, explica Nicolae Danila

• Care e situatia din restul tarilor care vor sa adopte euro?
  

Guvernul bulgar a revizuit vineri in crestere deficitul bugetar pe 2009, la 3,7 la suta din PIB, din cauza contractelor semnate de precedentul Guvern, si a abandonat proiectul de a adera anul acesta la mecanismul ratelor de schimb ERM-2, inainte de intrarea in zona euro, transmite AFP. In consecinta, Djankov a anuntat "oficial" reportarea proiectului de aderare la mecanismul ratelor de schimb ERM-2. "Ar fi insolent cu acest deficit bugetar sa ne prezentam candidatura la ERM-2", a subliniat el.

Republica Ceha ar putea adopta euro cel mai devreme in 2015, daca reuseste sa reduca deficitul bugetar sub pragul de 3% din produsul intern brut (PIB) impus de Uniunea Europeana, a declarat ministrul ceh de finante, Eduard Janota. Autoritatile de la Praga nu au in prezent o tinta de intrare in zona euro, insa trebuie sa reduca deficitul bugetar sub 3% din PIB pana in 2013, de la nivelul de 6,6% atins anul trecut, cand Cehia a cunoscut cea mai grava recesiune de la prabusirea comunismului. Pentru 2010, bugetul Cehiei prevede un deficit de 5,3% din PIB, citat de Bloomberg.

Ungaria va avea posibilitatea sa adopte moneda euro in 2014 daca va pastra cursul bugetar stabilit de guvernul sau, a declarat joi premierul maghiar Gordon Bajnai, care va parasi acest post dupa alegerile legislative din luna aprilie, transmite MTI. Oficialul maghiar a avertizat, insa, ca adoptarea euro ar putea fi inselatoare si ar trebui sa fie facuta astfel incat sa mentina cresterea economica in loc sa duca la stagnarea ei. Totusi, Gordon Bajnai a apreciat ca ar fi lipsit de intelepciune sa se intarzie intrarea Ungariei in zona euro.

Tarile din zona euro vor dori sa fie absolut sigure ca nu aduc o "noua Grecia" in club, a declarat Diego Iscaro, economist la IHS Global Insight, pentru Sofia Echo. Conform analistilor, doar Estonia va adera la zona euro, dupa ce ministrul de Finante Jurgen Ligi a anuntat, saptamana trecuta, ca se asteapta ca tara sa adopte moneda euro in 2011. Toate aceste posibile amanari de aderare la zona euro in tarile aspirante la aderarea zonei euro sunt cauzate de turbulentele financiare ale Greciei.

• In sectorul public cresterea salariilor s-a transferat direct in deficitul fiscal

O alta sursa de adancire a deficitului bugetar a fost, in opinia fostului presedinte al BCR, cresterea salariilor din sectorul public. „Daca in economia reala salariile au erodat productivitatea muncii, in sectorul public cresterea salariilor s-a transferat direct in deficitul fiscal. In aceste conditii, deficitul fiscal, ca pondere in PIB, a crescut de aproape 10 ori intre 2005 si 2009, pentru ca si ponderea cheltuielilor cu salariile aproape s-a dublat in aceeasi perioada. Politica fiscala si cea a veniturilor ar fi trebuit sa stopeze acest comportament”, mai spune Danila.

• Cand rezervele valutare au depasit datoria pe termen scurt, leul a fost atacat
  

Manualul bunelor practici economice spune ca nivelul adecvat al rezervelor valutare trebuie sa fie cel putin egal cu cel al datoriei pe termen scurt. La nivelul anului 2008, Romania era in pericol sa incalce acest criteriu, iar investitorii internationali au profitat de aceasta slabiciune pentru a ataca leul in octombrie 2008.

„Acest atac a marcat de fapt o pierdere de credibilitate pentru economia Romaniei. Credibilitatea este activul cel mai de pret al unei banci centrale. Din punctul de vedere al BNR, recastigarea increderii in economia Romaniei urma sa fie un proces costisitor”, afirma fostul sef al BCR.

Aderarea in acest moment la zona euro, care are o productivitate a muncii mai mult decat dublul nostru, si pierderea independentei politicii monetare ar insemna ca diferenta de productivitate se traduce rapid prin intermediul salariului si/sau somajului.

Nicolae Danila, BNR

La nivelul anului 2009, Romania nu indeplinea criteriile nominale de la Maastricht pentru adoptarea monedei unice, cu exceptia celui de datorie publica, mai explica el. Adevaratul test pentru politicile economice din Romania este legat de criteriile nementionate explicit in Tratat, si anume asa-zisele criterii de convergenta reala.

Aceste criterii au la baza de fapt un singur element – productivitatea muncii. Convergenta reala presupune diminuarea decalajelor dintre tari cu privire la nivelul de dezvoltare si conditiile de trai. Criteriile de convergenta reala se refera la nivelul PIB/locuitor, structura ramurilor economiei nationale, gradul de deschidere a economiei, volumul comertului exterior, costurile cu forta de munca. PIB-ul pe locuitor in Romania anului 2009 se situa la 21,6% din PIB-ul mediu al UE-25.

• Desi tinta de inflatie pe opt trimestre este asumata in comun de BNR si Guvern, politicile economice nu par sa fie aplicate cu aceeasi perspectiva de timp

Romania avea la nivelul anului 2008 o productivitate orara a muncii de aproximativ 40% din nivelul mediu al zonei euro. Aderarea in acest moment la zona euro, care are o productivitate a muncii mai mult decat dublul nostru, si pierderea independentei politicii monetare ar insemna ca diferenta de productivitate se traduce rapid prin intermediul salariului si/sau somajului.

Desi tinta de inflatie pe opt trimestre este asumata in comun de BNR si Guvern, politicile economice nu par sa fie aplicate cu aceeasi perspectiva de timp. In afara capitalului uman, Romania trebuie sa isi continue reformele structurale pentru a putea mari nivelul productivitatii muncii. Un indicator relevant al diferentei de capital fizic, si prin urmare de utilizare eficienta a resurselor, este consumul de energie pentru realizarea unei unitati de PIB.

Este nevoie de multe investitii pentru a aduce nivelul economiei Romaniei la cel al zonei euro, iar restructurarea facuta de sectorul privat trebuie sa aiba in vedere realocarea resurselor astfel incat sa se asigure eficienta utilizarii acestora.