Numarul bugetarilor civili s-a redus cu doar 36.500 de persoane pana in februarie 2010, adica cu 3,5% fata de sfarsitul anului 2008, sustine consiliera premierului Boc, Andreea Paul, intr-un email remis HotNews.ro. “Administratia publica nu reactioneaza rapid si decisiv, ca si firmele private, prin ajustari dure la conditiile de contractie economica si de eficienta”, sustine consilierul premierului. Ultimele restructurari provin din randul companiilor de stat, fosti angajati ai CFR sau ai CET-urilor si nu din randul functionarilor publici.
- Datele ANOFM nu reflecta si angajarile-reangajarile
"Datele publicate de catre ANOFM nu sunt defalcate pe profesii ci pe judete si nu reflecta numarul de angajari si reangajari in administratia publica", mai spune Paul. Din datele
Ultimele date disponibile pentru anul 2010 se refera la luna februarie, 1.005.800 de bugetari, adica cu doar 1.100 mai putin decat in 2009. In total, asadar, personalul bugetar efectiv angajat s-a redus in perioada 2009 - feb. 2010 cu doar 36.500 de persoane
Andreea Paul, consilierul premierului Boc
comunicate de INS personalul bugetar civil se ridica la 1.006.900 persoane in decembrie 2009 (administratie publica, invatamant, sanatate), cu doar 35.400 mai putin decat cu un an inainte. "Nu sunt neaparat toti someri. Unii si-au schimbat locul de munca. Altii poate au emigrat", crede consilierul premierului.
Ultimele date disponibile pentru anul 2010 se refera la luna februarie, 1.005.800 de bugetari, adica cu doar 1.100 mai putin decat in 2009. In total, asadar, personalul bugetar efectiv angajat s-a redus in perioada 2009 - feb. 2010 cu doar 36.500 de persoane
Potrivit acesteia, in perioada 2009 - feb. 2010 s-a redus doar o treime din aceasta ultima basica umflata artificial si irational. De la restul de circa 75.000 in jos pornesc estimarile. Dar aceasta reducere de personal ar trebui sa constituie efectul net al restructurarii aparatului de stat - adica diferenta intre nevoile suplimentare de disponibilizare, respectiv cele de angajare.
- Cum sa toleram diferente salariale de doua ori mai mari in administratia publica si in aparare fata de personalul din sanatate si asistenta sociala?
"Pe de o parte, nu putem nici sacrifica calitatea serviciului public prin depopulare doar de dragul diminuarii cheltuielilor cu personalul. Normativele de personal si standardele de cost care sunt in curs de elaborare pornesc de la analiza fiecarei institutii in parte si la fiecare nivel decizional. E un proces greoi si de durata", mai spune Paul.
Pe de alta parte, continua ea, sectoarele vitale ale administratiei publice, precum sanatatea sau evaluarea si implementarea proiectelor cu finantare europeana, sunt subpopulate. "Aici nu discutam despre datul oamenilor afara, ci despre o suplimentare si o politica de personal mai atractiva financiar. Cum sa mai toleram diferente salariale medii de aproape doua ori mai mari in administratia publica si in aparare fata de personalul din sanatate si asistenta sociala?", se intreaba consilierul.
Masurile nu sunt suficiente pentru a construi o economie mai eficienta si mai supla. Plusul de restructurari pe care il reclam trebuie insotit obligatoriu de masuri compensatorii. Chiar daca ne imbunatatim in viitor conduita fiscal-bugetara, chiar daca am extins perioada somajului tehnic cu trei luni in 2009 si am scutit temporar angajatorii de la plata CAS in 2010 si am crescut cuantumul venitului minim social garantat, oamenii care vor fi dati afara nu trebuie lasati de izbeliste.
- Ce solutii exista?
Instrumente de interventionism guvernamental cu impact direct asupra pietei muncii:
· Masuri de sustinere a cererii de forta de munca: subventii la angajare si pentru munca temporara - asa cum au facut, de pilda, Polonia, Cehia, Ungaria sau Bulgaria; acordarea companiilor de credite fiscale pentru fiecare nou angajat (ex. SUA).
· Masuri de sprijinire a somerilor pentru a-si gasi un loc de munca:stimulente pentru afacerile start-up (ex. Polonia, Cehia, Ungaria sau Bulgaria);imbunatatirea asistentei publice pentru ocuparea fortei de munca (ex. Ungaria).
· Programe de perfectionare pentru angajati si de reconversie profesionala (ex. Cehia, Bulgaria).
· O combinatie a celor de mai sus sau a altor masuri gandite de catre Ministerul Muncii.
Teama de tensiuni si revolte sociale a intarziat prea mult aceste reforme. Guvernul socialist al lui Papandreu, din Grecia, vorbea despre coeziune sociala pentru a evita reducerea drastica a cheltuielilor dintr-un sector public supradimensionat. Premierul socialist Zapatero, din Spania, vehicula aceeasi idee pentru a mentine legislatia muncii care face ingrozitor de scumpa concedierea angajatilor permanenti. Chiar si presedintele francez conservator, Nicolas Sarkozy, nu doreste sa strice coeziunea sociala, promovand asistenta excesiva si costisitoare a statului. “Paradoxal”, rezultatele actuale sunt contrare. Somajul si deficitele bugetare sunt extrem de mari in aceste tari.
La polul opus se plaseaza Polonia sau Germania, care au reusit sa impace armonia sociala cu reforma economica si cu recastigarea competitivitatii pierdute inainte cu circa zece ani. Cum? Cu un management public eficient si cu suportul unor sindicate moderne si intelegatoare. Costurile cu sectorul public sunt tinute sub control, iar somajul este la cote scazute.
Nu exista alte raspunsuri rezonabile la intrebarile dificile ale romanilor. Cum vom aloca mai multe fonduri catre domeniile de dezvoltare prioritare, precum educatia, sanatatea, cultura sau cercetarea? sau Cand ne vom opri din pomana electorala prin care dau de la cei care muncesc catre cei care stau?
Nu de putine ori imi pare ca suntem o tara nedezvoltata, incapabila sa dezbata public serios problemele natiunii si caile alternative de solutionare. Ipocrizia si populismul par a fi cartile de succes ale politicianului roman din opozitie care isi plimba ideile pe ecrane. Nu e usor sa gasesti vocile capabile sa transmita un mesaj de austeritate, in conditiile in care cheltuim mai mult decat producem, si care sa il sprijine pe premierul Emil Boc in acest demers. Subiectul reformei administratiei publice este evitat sau, mai grav, se discuta in termeni halucinanti.
1
1
