Moneda nationala s-a depreciat luni la minimul istoric fata de euro, cursul stabilit de Banca Nationala fiind de 4,3257 lei pentru un euro.

Leul s-a depreciat in prima parte a zilei, trecand dincolo de pragul psihologic de 4,3 lei pe fondul instabilitatii si incertitudinii. Dealerii spun ca BNR nu a intervenit in piata, dar ca declaratiile unui important director din BNR, Eugen Radulescu (fost director al CEC) care a declarat ca nu ar fi exclus ca leul sa se deprecieze pana la nivelul de 6 lei pentru un euro a avut un impact psihologic puternic.

"Piata nu a fost mult mai lichida ca in alte dati, dar au aparut ordine de stop loss datorate incertitudinii politico-economice si presiunilor inflationiste. Pana cand FMI va comunica starea transei urmatoare iar tensiunile interne se vor aplana, cursul va avea asemenea oscilatii. Cu toate acestea, este exclus ca Banca centrala sa fi intervenit astazi in piata. Sunt sigur insa ca se uita cu foarte mare atentie la ce se intampla cu evolutia leului. Nu comentez insa declaratiile unui important director din BNR care a declarat public ca euro ar putea atinge 6 lei", a precizat pentru HotNews.ro un dealer de la o importanta banca locala.

"E inadmisibil si iresponsabil ca un ditamai directorul in BNR sa iasa cu asemenea declaratii. In orice alta tara ar fi fost demis, dar cred ca la noi nu se va intampla asa ceva. Se fereste ditamai Guvernatorul sa faca predictii pe curs- politica oficiala a oricarei banci centrale- si iese unul dintre directori sa spuna ca euro se va duce la 6 lei. Pai cum sa nu iti reactioneze piata la asa ceva? Si mai vii sa spui ca vorbesti in nume personal.." , a declarat dealerul unei alte banci comerciale.

"Inghetarea acordului cu FMI, cuplata cu o eventuala paralizie a deciziei politice, l-ar putea duce in balarii. 5-6 lei pentru un euro, poate si mai rau", a declarat Radulescu, director in cadrul BNR si fost executiv al CEC Bank.

BNR a cotat luni un euro la 4,3257 lei, dupa ce vineri cursul de schimb euro/leu urcase la un maxim al anului 2010 si al ultimelor sapte luni, dupa decizia Curtii Constitutionale asupra pachetului de masuri de austeritate adoptat de guvern. Pe piata interbancara, cotatia euro era in jurul orei 13:50 de 4,3331 lei.

• Cum intervin bancile centrale in piata si de ce?

Ca toate bancile centrale, si BNR intervine din cand in cand si cu maxima discretie pe piata valutara. Motivele sunt diferite, dar cel mai des utilizate tin de stabilizarea cursului de schimb, calmarea pietelor, acumularea de rezerve si furnizarea de valuta pietei, atunci cand sectorul public este principalul aducator de valuta, iar banca centrala este agentul valutar.

Riscurile sunt insa mari. Interventiile pot pune in pericol credibilitatea si rezervele valutare ale bancilor centrale, iar istoria confirma ca au existat situatii in care bancile centrale si-au calculat gresit pasii si si-au epuizat rezervele. Exemplul? Mexic, in 1994 sau Thailanda in 1997.

FMI a ajuns la concluzia ca bancile centrale din multe economii emergente, cum este si cea a Romaniei, intervin frecvent si cu sume mari in raport cu volumul total al tranzactiilor pe piata valutara. Pe urma, pentru a amplifica eficienta in stabilizarea cursului de schimb, bancile centrale incearca sa sprijine interventiile prin masuri de politica monetara.

Ca element mai de culoare, adaug aici faptul ca spre deosebire de Romania, unele tari publica zilnic date privind interventiile din piata (vezi Mexic sau Turcia). Ca un fel de concluzie:

- Necorelarile cursului de schimb si turbulentele pe piata (cele mai dese justificari in favoarea interventiei) sunt extrem de greu de detectat.

- Stabilirea momentului si a sumei interventiei depind conditiile pietei, natura socurilor economice si rezervele disponibile.

-Interventiile tind sa mareasca volatilitatea cursului de schimb. De aceea, ar cam fi musai ca respectivele politici de interventie si obiectivele interventiilor sa fie transparente si clar specificate.

- Ele nu sunt eficiente pe termen lung, atunci cand cursul leu/euro reflecta dezechilibre macroeconomice persistente si scaderea increderii investitorilor in leu. In mod special trebuie evitate interventiile unilaterale pe termen mai lung.

- Interventiile trebuie utilizate impreuna cu politici care sa refaca echilibrul macro.

- Interventiile efectuate pentru a reduce volatilitatea si a corecta necorelarile nu trebuie utilizate ca acoperire pentru tintirea unui anumit nivel al cursului de schimb.

-Interventia in vederea atingerii unui nivel dorit al cursului de schimb, mareste eficienta interventiei datorita elementului surpriza.

-Asigurarea preciziei obiectivelor interventiilor este de mare importanta in efectuarea cu succes a interventiei si in evaluarea ex post a eficientei interventiei. Obiectivele interventiei trebuie constant reanalizate in functie de socurile cu care se confrunta economia, de mixul de politici macroeconomice si de rezervele valutare disponibile.

- In general, bancile centrale trebuie sa evite finantarea prin imprumut a interventiilor pe piata valutara daca nivelul rezervelor este scazut. Interventiile valutare finantate prin indatorare (prin operatiuni bilantiere sau extrabilantiere) genereaza riscuri care nu se justifica a fi asumate printr-o eficienta incerta si adeseori limitata (mai ales in cazul unui nivel scazut de credibilitate a bancii centrale si al rezervelor valutare).

- In general, interventiile trebuie efectuate pe pietele cele mai lichide, unde se formeaza preturile. In mod special, interventiile pe piata valutara avand ca obiectiv cursul de schimb trebuie sa fie efectuate pe piata spot, unde se gasesc mai usor contrapartide si interventiile influenteaza direct cursul de schimb.

In Mexic, vanzarile de valuta (nu si cumpararile) au un impact mare asupra nivelului cursului de schimb, in timp ce in Turcia nici vanzarile, nici cumpararile de valuta nu au o influenta semnificativa. In ambele cazuri, rezultatele sunt, in mare, in concordanta cu obiectivele de politica monetara stabilite oficial.

Rezultatele indica si faptul ca interventiile pe piata valutara pot influenta in mod semnificativ volatilitatea cursului de schimb. In Mexic, vanzarile de valuta sunt asociate, de obicei, cu cresterea volatilitatii cursului de schimb, in contradictie cu obiectivul des afirmat al interventiei cu scopul de a atenua volatilitatea. Pentru Turcia, rezultatele sunt divergente, vanzarile de valuta (nu si cumpararile) aratand o reducere a volatilitatii pe termen scurt, insa o crestere a acesteia pe termen lung. In ambele cazuri, rezultatele nu sustin afirmatiile ca interventia pe piata monetara atenueaza volatilitatea.