O misiune a Fondului Monetar International (FMI), condusa de Jeffrey Franks, se va afla, in perioada 26 iulie - 4 august, la Bucuresti, pentru a incheia cea de-a cincea evaluare a indeplinirii de catre Romania a Acordului Stand-By, semnat in mai 2009, relateaza Agerpres. Concomitent, se va afla la Bucuresti si o misiune a Comisiei Europene.

"In functie de incheierea celei de-a cincea evaluari a acordului stand-by cu Romania, eliberarea celei de a sasea transe, in suma de 769 milioane de drepturi speciale de tragere, aproximativ 900 milioane de euro, va fi facuta la doua zile lucratoare dupa aprobarea de catre Board-ul Executiv al FMI. Vizita FMI va avea loc in comun cu echipele de la Comisia Europeana si Banca Mondiala", a declarat la inceputul lunii iulie reprezentantul FMI pentru Romania si Bulgaria, Tonny Lybek.

Misiunea FMI va avea trei obiective principale: analizarea rectificarii bugetului pe 2010, discutarea bugetului pe 2011 si trecerea in revista a politicilor fiscale si monetare, a declarat reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu.

"Misiunea FMI care va sosi luni la Bucuresti va avea, dupa parerea mea, trei mari obiective de discutie: finalizarea anului 2010, inclusiv rectificarea bugetara care urmeaza sa fie analizata prin prisma noilor masuri ce au fost aplicate de Guvernul Romaniei, discutarea bugetului pe 2011, cu caracteristicile principale, plecand de la nivelul fixat de la precedenta misiune de evaluare, si anume un deficit fiscal de 4,4 la suta din PIB pentru anul care urmeaza. Si, in acest context, vor fi discutate atat efectele la nivelul intregului an 2011 ale masurilor luate, cat si propunerile pe care autoritatile romane le vor face pentru politica fiscala", a spus reprezentantul Romaniei la FMI.

Actuala misiune este una de revizuire a indeplinirii conditionalitatilor actualului acord si va pune bazele pentru constructia principalilor indicatori pentru anul care urmeaza, a mai spus oficialul FMI, care este de parere ca 2011 va fi anul relansarii economice a Romaniei.

Desi unele voci de la Bucuresti au sugerat ca ar putea fi solicitata majorarea tintei de deficit fiscal, in special din cauza efectului inundatiilor asupra activitatii economice, fostul ministru de finante a infirmat aceasta posibilitate: "Nu s-a luat si nu cred ca se va lua in discutie o marire a tintei de deficit pentru anul in curs (6,8 la suta - n. red), iar in negocierile tripartite purtate anterior de autoritatile romane cu FMI si Comisia Europeana, tintele pentru consolidarea fiscala au fost bine stabilite, respectiv ca 2012 trebuie sa aduca Romania la un deficit fiscal de circa trei la suta din PIB. In acest context, realizarea obiectivelor de consolidare fiscala in 2010 si 2011 sunt foarte importante".

Un punct important pe agenda discutiilor de la Bucuresti va fi situatia arieratelor interne, pentru ca la ultima sedinta a Board-ului Executiv al FMI Romania a cerut o derogare de la aceasta conditionalitate, fiind pentru a treia oara consecutiv cand o astfel de derogare a fost aprobata pentru Romania. "Fara un set puternic de masuri care sa conduca la o descrestere reala, semnificativa, a arieratelor va fi complicat ca in revizuirea din septembrie sa mai fie aprobata inca o asemenea derogare", a avertizat reprezentantul Romaniei la FMI.

Aceasta echivaleaza cu a spune ca obtinerea transei din septembrie va depinde de aducerea arieratelor la nivelul stabilit cu FMI, adica 1,09 miliarde lei la sfarsitul lui iunie, 0,81 miliarde de lei la finele lui septembrie si 0,48 miliarde de lei, la sfarsitul anului, conform Memorandumului Tehnic de Intelegere intre Romania si FMI. Pentru realizarea acestor tinte, AVAS va vinde 18 firme mici, unde statul este actionar unic.

Alte puncte de interes pentru discutiile de la Bucuresti pot fi desprinse din Scrisoarea de Intentie si Scrisoarea suplimentara de Intentie, semnate de ministrul de finante, Sebastian Vladescu, si de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu: "Ne asteptam acum ca cresterea economica sa se imbunatateasca spre sfarsitul anului, desi incertitudinile de pe pietele externe se mentin considerabile. Totusi, pentru intreg anul 2010, prognozam ca cresterea va ramane in jurul valorii zero sau usor negativa.

Redresarea economica a fost mai slaba decat era de asteptat si a stimulat cheltuielile cu ajutorul de somaj, in special in primul trimestru. Par sa fie probleme cu cresterea evaziunii fiscale, cu colectarile in scadere pentru multe impozite principale (in special accize si TVA). Veniturile cumulate de impozitat sunt simtitor mai mici decat s-a prevazut initial (cu 0,8 la suta din PIB la sfarsitul lui aprilie)", arata Scrisoarea de Intentie.

Sosirea misiunii de evaluare a FMI a fost precedata de venirea la Bucuresti, la cererea ANAF, a unei misiuni de asistenta tehnica din partea Departamentului de afaceri fiscale al FMI, aflata in capitala Romaniei in perioada 14-28 iulie, pentru a consilia expertii ANAF cu privire la masurile pentru imbunatatirea colectarii veniturilor. Echipa expertilor fiscali ai FMI, condusa de Thomas Martin Story, a revizuit stadiul recomandarilor facute anul trecut de o echipa similara.

De asemenea, la Bruxelles a avut loc cea de-a patra reuniune a Initiativei Europene de Cooperare Bancara (EBCI) pentru Romania, in cadrul careia FMI si CE, impreuna cu bancile-mama ale celor noua principale institutii de credit cu capital strain din Romania (Erste Bank, Raiffeisen, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank International si Piraeus Bank) au convenit ca intarirea pozitiei externe a Romaniei, in contextul stabilizarii economiei mondiale, permite un grad de flexibilizare de pana la 95 la suta din nivelul atins la finele lunii martie 2009 a angajamentelor privind expunerea bancilor-mama in Romania.

Programul de asistenta financiara a Romaniei, in valoare totala de peste 20 de miliarde de euro, este sustinut de FMI (13,6 miliarde de euro), Comisia Europeana (5 miliarde de euro), Banca Mondiala (un miliard de euro) si alti finantatori internationali.

Pana in prezent, Romania a primit aproape 10,7 miliarde de euro de la FMI, 2,5 miliarde de euro de la UE si 300 de milioane de euro de la Banca Mondiala.