"Misiunea FMI a ajuns de asemenea la un acord la nivel de experti in ceea ce priveste un nou Acord Stand-By de tip preventiv de 24 de luni in suma de 3,6 miliarde de euro. Asteptam aprobarea Comitetului Director al FMI, dar autoritatile romane ne-au informat ca intentioneaza sa trateze acest acord ca fiind unul de tip reventiv, ceea ce inseamna ca nu au in plan sa traga fondurile puse la dispozitie. Noul acord va fi conjugat cu asistenta de tip preventiv acordata de Uniunea Europeana in valoare de 1,4 miliarde de euro si cu un imprumut de 0,4 miliarde de euro de la Banca Mondiala", a declarat seful misiunii FMI in Romania, Jefferey Franks in cadrul unei conferinte de presa ce a avut loc marti dimineata la Banca Nationala.

Jeffrey FranksFoto: Agerpres

Oficialul a atras atentia asupra problemei arieratelor statului, asupra necesitatii restructurarii companiilor de stat ineficiente si a incurajat autoritatile romane sa acceseze fondurile europene disponibile.

Jefferey Franks, FMI:

  • In ultimele 2 saptamani, misiuni din partea FMI, CE si BM au discutat un program nou multilateral pentru Romania si pentru a evolua actualul program.
  • Noul program, odata ce va fi aprobat de comitetul director, va asigura o asistenta de 3,6 miliarde de euro de la FMI pe o perioada de doi ani.
  • La nivel de experti, am ajuns la un acord privind un nou program economic si am realizat evaluarea finala din cadrul actualului program.
  • Ne asteptam sa solicitam aprobarea comitetului director a FMI in ceea ce priveste noua evaluare, precum si noul program.
  • Autoritatile au decis sa nu acceseze resursele disponibile in ultima transa a programului si sa abordeze noul program ca pe unul preventiv.

Istvan Szekely, Comisia Europeana:

  • Cu sprijinul actualului program, Romania a avut realizari majore. A iesit din zona periculoasa si a facut acest lucru consolidand finantele publice. Deficitul va ajunge sub 3% pana in 2012, iar masurile structurale au fost luate deja.
  • Cea de-a doua mare realizare a fost intarirea regulamentelor fiscale.
  • Cea mai importanta realizare, mai ales in conditii de criza, este ca stabilitatea financiara a fost pastrata.
  • Este timpul ca Romania sa isi mute atentia spre reformele structurale pentru a-si putea obtine potentialul de crestere.
  • Programul de reforma din urmatorii ani se va concentra pe imbunatatirea conditiilor pentru oamenii de afaceri, pe infrastructura si pe absorbtia de fonduri UE.
  • In domeniul energiei, prioritatea este liberalizarea pietei pentru utilizatorii non-rezidentiali.
  • In sectorul transporturilor, obiectivul este reformarea sistemului feroviar in totalitatea sa.
  • In domeniul muncii, reformele vor flexibiliza piata muncii, iar salariile vor putea sa reflecte productivitatea.
  • Un alt obiectiv important este absorbtia de fonduri UE. Pana acum, doar 2% din fonduri au fost absorbite, ceea ce inseamna ca tara le-ar putea pierde daca nu le acceseaza repede. Trebuie acordata prioritate acestui domeniu. Trebuie fixate tinte fixe pentru a eficientiza procesul de absorbtie.
  • Acestea sunt reformele pe care le prevedem pentru urmatorii ani.

Catalin Pauna, Banca Mondiala:

  • In ultimii 2 ani, Banca Mondiala a lucrat cu FMI si CE pentru a sustine Romania. Punctul focal al sprijinului nostru a fost sustinerea reformelor structurale. Zonele cheie sunt: imbunatatirea eficientei in sectorul public, protejarea celor cu posibilitati reduse si eficientizarea programelor sociale si intarirea mediului financiar si de afaceri in Romania.
  • Banca Mondiala este multumita de progresul reformelor; economia a fost stabilizata, pietele si-au recapatat increderea in Romania. In ultimele doua saptamani, BM a lucrat cu guvernul pentru a consolida progresele facute pana acum.
  • Noul program doreste sa ajute la consolidarea fiscala si sa sustina reformele structurale care inca sunt necesare.
  • Banca Mondiala va da Romaniei 400 de milioane de euro pentru a ajuta la eficientizarea cheltuielilor bugetare.
  • Vom sustine reforma sistemului de asistenta sociala.
  • Vom sprijini guvernul pentru a coordona si monitoriza reformele la nivel central.
  • Vom cerceta alaturi de autoritati care sunt cauzele problemelor ramase si vom incerca sa ajutam la corectarea lor.

Jefferey Franks, FMI:

  • Nu am adus modificari semnificative proiectiilor economice. Vedem semne ca economia isi revine si ca isi reia cresterea, de 1,5% in 2011, sustinuta de o cerere interna din ce in ce mai mare si de exporturi puternice continue. Se anticipeaza ca in 2012 cresterea va atinge 4-4,5%.
  • Inflatia a urmat traiectoria prevazuta, dar presiunea pusa de preturile alimentelor si combusibililor au impins inflatia putin peste tinta noastra. Ne asteptam ca inflatia sa revina in intervalul tintit in partea a doua din 2011.
  • In domeniul fiscal s-au facut eforturi extraordinare pentru a face ordine. Tinta generala de deficit pentru 2010 a fost atinsa cu o marja substantiala.
  • Am fost impresionati de hotararea autoritatilor de a face ajustarile necesare, date fiind conditiile sociale foarte dificile.
  • Romania s-a inscris pe o traiectorie clara a reducerii deficitului. Tintele pentru 2011 si 2012 pot fi atinse.
  • Obiectivul noului pachet este sa impulsioneze cresterea economica durabila.
  • Trebuie sa eliminam barierele structurale din calea dezvoltarii economice.
  • Guvernul isi va concentra eforturile pe domeniile urmatoare:
  • Arieratele - am inregistrat progrese, dar inca mai exista probleme substantiale la nivelul bugetelor locale si al intreprinderilor de stat. Numai arieratele companiilor de stat totalizeaza 5% din PIB.
  • Aceasta este o frana majora in calea cresterii. Programul va cuprinde un criteriu de performanta privind arieratele statului si ale companiilor de stat. Va fi efectuata o analiza completa a tuturor arieratelor in lunile urmatoare.
  • A doua provocare este majorarea cheltuielilor cu investitii publice. Obiectivul este stimularea absorbtiei fondurilor UE. La Bruxelles exista 19 miliarde de euro, bani gratuiti. Utilizarea a 4-5 miliarde de euro pe an ar fi un stimul extraordinar, iar infrastructura ar sustine cresterea pe ani de zile.
  • Al treilea lucru este transformarea Romaniei intr-un loc favorabil pentru investitori. Stabilitatea va reduce riscurile si dobanzile pentru investitori. Se va simplifica birocratia si se va facilita infiintarea unor firme noi.
  • A patra provocare este implementarea de reforme profunde in companiile de stat.
  • In absenta unor investitii masive in sectorul energiei in urmatorii ani, Romania nu va putea creste rapid. Va fi nevoie de mai multa participare privata. Companiile energetice ineficiente vor trebui restructurate.
  • Trebuie acordata atentie protejarii consumatorilor vulnerabili in cazul liberalizarii pietei energiei.
  • Sectorul transporturilor este un alt domeniu esential pentru crestere. Toate sectoarele transporturilor trebuie imbunatatite pentru a fluidiza comertul.
  • Firmele de stat ineficiente trebuie restructurate si trebuie atras capital si know-how privat, in completarea investitiilor UE.
  • Sectorul bancar a facut fata crizei cu bine, dar pierderile aferente creditelor neperformante continua sa le afecteze activitatea.
  • In cadrul noului program, autoritatile vor incerca sa obtina angajamente de la bancile straine pentru ca acestea sa isi pastreze capitalul in Romania.
  • Vom lucra cu guvernul pentru a compila o baza de date clara a tuturor arieratelor.
  • A fost alegerea Romaniei sa ia bani de la FMI, datele colectate de noi aproape garanteaza ca noul acord va fi aprobat. Romania are dreptul sa ia banii, dar este decizia tarii. Decizia de a nu accesa ultima transa este un semnal extrem de pozitiv. Banca Centrala are rezerve suficiente si nu are nevoie de ultima transa, de 900 de milioane de euro.
  • Ajustarea tarifelor la energie are trei stadii: primul este ajustarea consumatorilor nerezidentiali, care va incepe in curand, cel de-al doilea va fi adresat consumatorilor rezidentiali si va fi mai lent si va incepe mai tarziu. Cel de-al treilea este stabilirea consumatorilor vulnerabili. Inainte de a incepe ajustarea tarifelor la nivelul populatiei, trebuie sa avem grija de cei cu posibilitati reduse.
  • Gospodariile bogate vor plati preturile reale, consumatorii vulnerabili vor avea in continuare subventii.
  • Spitalele vor fi, de exemplu, tratate diferit. Ramane la nivelul tarii stabilirea categoriilor de consumatori considerati vulnerabili. (Szekely)
  • La nivelul Companiei Nationale de Autostrazi trebuie marita absorbtia de fonduri UE si compania trebuie eficientizata.
  • Nu UE, FMI si CE vor conduce companiile de stat, aceasta este treaba guvernului. Noi dorim sa aducem bani si know-how pentru a ajuta guvernul.
  • Ajustarea preturilor la energie va fi influentata si de preturile de pe piata mondiala. Vor fi preturi diferite pentru diferite categorii de consumatori. La nivelul gospodariilor nu vor exista cresteri in viitorul apropiat. Pentru companii, dorim sa acceleram ajustarea preturilor, care speram ca se va face in viitorul apropiat.
  • Vom lasa statului roman sa decida cum va restructura companiile ineficiente, noi nu cerem un anumit numar de disponibilizari. Odata cu finalizarea reformelor, vor fi generate si mai multe locuri de munca.
  • Din punctul de vedere al FMI, pe termen scurt dorim sa ne asiguram ca minele viabile pe termen lung sunt separate de cele neviabile. Aceste mine viabile trebuie sa ajunga sa nu mai aiba pierderi pe termen scurt si mediu. Pe termen mediu, recomandam inchiderea minelor cu pierderi.
  • Este important de subliniat ca nu vorbim doar de inchiderea minelor, ci si de reconversia profesionala a oamenilor din regiune si de revitalizarea economica a acelor regiuni. Acesta este spiritul programelor europene. (Szekely)
  • Noi, FMI-ul, incurajam guvernul sa ajute la reconversia oricaror persoane disponibilizate. Exista bani europeni pentru asta.
  • Banii din taxele romanilor sunt folositi pentru a compensa pierderile firmelor de stat, ceea ce ia bani din buzunarul tuturor.
  • Aceste intreprinderi, odata restructurate, vor stimula cresterea economica pe termen lung.
  • Nu este neobisnuit pentru tari in perioade electorale sa aleaga programe care sa se deruleze si in aceste perioade, pentru a castiga increderea investitorilor ca tara va avea o situatie stabila.
  • Abilitatea Romaniei de a reduce taxele in viitor va depinde de doi factori. In primul rand, atingerea tintelor bugetare si de deficit. In al doilea rand, pe masura ce continuam lucrul alaturi de guvern la programe de colectare a taxelor, vor exista scaderi. Daca colectarea este foarte buna, taxele pot sa scada. Pe masura ce trecem pe crestere, va fi loc in viitor pentru a scadea taxele. Nu cred ca este un obiectiv pe termen scurt, ci mai degraba pe termen mediu si lung.
  • Romania trebuie sa isi imbunatateasca rata de colectare a taxelor pentru a putea reduce taxele. Romania are o forta de munca disponibila foarte mare, iar pentru a incuraja cresterea numarului de job-uri, trebuie un nivel al taxelor mai mic. (Szekely)
  • Am incercat sa ne intalnim cu actori sociali cat mai diversi. In cadrul acestei vizite am avut mai multe intalniri decat in trecut pentru ca noul acord are ca scop generarea de cresteri economice.
  • La nivel international, increderea intr-o tara se masoara si in dobanzile generate de risc. In 2009, acest risc era de 700 de puncte de baza, acum este la nivelul a 300 de puncte, o scadere semnificativa. Noi sustinem programul economic al guvernului. Nu este programul FMI, este programul guvernului. Romania va trebui sa-si rezolve singura problemele. Noi doar oferim sprijin atunci cand apar probleme.
  • In situatii de urgenta, guvernele trebuie sa ia masuri de urgenta. Am vorbit cu comunitatea de afaceri din Romania si am putea spune ca toti ar prefera sa se stabilizeze mai intai economia si apoi sa scada taxele. Putem reduce taxele doar in acord cu posibilitatile fiscale.
  • Nu cred ca se contempleaza falimentul CFR, acest serviciu trebuie sa existe in continuare. In toata Europa exista subventii pentru serviciile de pasageri. La nivelul trenurilor de marfa, putem sa cream o industrie foarte profitabila, fara subventii din partea guvernului.
  • Exista o lege europeana care cere introducerea de preturi competitive la energie. Masurile de ajustare a preturilor la gaze vin din legislatia europeana. Abordarea nu este cresterea brusca a preturilor, ci permiterea fortelor pietei sa lucreze si sa se ajusteze singure. Comisia nu cere crestera imediata a preturilor la gaze acum, ci trecerea la un sistem guvernat de piata. (Szekely)
  • In unele piete de energie, dereglementarea preturilor a dus la scaderea preturilor. Nu cautam cresterea preturilor, ci doar implementarea unei piete libere.
  • In actualul acord nu sunt prevazute clauze legate de piata muncii, ci doar cercetari in privinta situatiei actuale. (Pauna)
  • Trebuie sa avem o piata a muncii flexibila, care sa incurajeze cresterea (Pauna)
  • Pe parcursul negocierilor exista si divergente de opinii, dar le-am rezolvat alaturi de guvern.
  • In privinta privatizarii, dorim sa facem o analiza a companiilor de stat pentru a vedea care este situatia reala. Apoi, trebuie creata o strategie pentru fiecare intreprindere publica. Unele companii nu sunt viabile si vor trebui inchise. Altele vor putea fi privatizate, iar altele pe care statul doreste sa le pastreze din ratiuni strategice, dar pe care trebuie sa le eficientizeze.
  • Romania este parte UE, iar UE este bazata pe regulile pietelor. Toate statele trebuie sa urmeze regulile UE, pentru a ne asigura ca exista o competitie loiala, ca toti jucatorii urmeaza aceleasi reguli (Szekely)
  • Indicatiile din ultimele luni ale lui 2010 arata ca veniturile la buget au crescut mai mult decat ne-am fi asteptat. Daca aceasta tendinta se mentine, se pot lua mai multe masuri: se pot folosi banii pentru reducerea deficitului, pentru reducerea taxelor, dar este decizia guvernului.
  • Nu avem capacitatea sa analizam toate cele peste 150 de companii de stat, din acest motiv cerem guvernului sa faca o analiza a situatiei.