Ultimul trimestru al anului 2010 a marcat frânarea ratei anuale de scadere a PIB real pâna la -0,6 la suta (ritm de peste trei ori mai lent decât în intervalul anterior). Acest rezultat a fost atribuit, pe de o parte, usoarei redresari trimestriale si efectului de baza asociat contractiei economice din octombrie-decembrie 2009.

În ceea ce priveste cererea interna, avem evolutii divergente. Astfel, consumul final si-a accentuat panta descendenta (contractie de volum de 2 la suta, fata de 1 la suta în trimestrul precedent), în timp ce viteza de scadere a investitiilor s-a redus vizibil (de la -15,5 la suta la -4,7 la suta), se arata in buletinul lunar de analiza al Bancii Nationale, publicat marti. Documentul explica de ce s-au scumpit alimentele si cum avem cel mai putin volatil curs valutar din regiune.

Pe fondul intensificarii declinului venitului disponibil al populatiei si al reticentei persistente care a caracterizat activitatea de creditare bancara, consumul final privat si-a accentuat cu înca 0,6 puncte procentuale dinamica anuala negativa în trimestrul IV (pâna la -1,7 la suta). Principala contributie a revenit achizitiilor de marfuri din reteaua comerciala, a caror contractie a fost generata de cererea de bunuri de uz curent si de anumite bunuri de folosinta indelungata (produse electronice si electrocasnice, IT&C, mobilier). În trimestrul IV 2010, consumul final guvernamental s-a restrâns cu 4,5 la suta în termeni anuali, în corelatie cu intensificarea ajustarilor de personal în sectorul bugetar, se mai arata in documentul elaborat de institutia condusa de Mugur Isarescu.

Similar celorlalte trimestre din anul 2010, avansul înregistrat de economiile principalilor parteneri externi s-a reflectat în cresterea exporturilor românesti de bunuri si servicii, datele de conturi nationale pentru trimestrul IV indicând chiar o accelerare a ratei reale de crestere (cu 5,7 puncte procentuale, pâna la 17,1 la suta). O intensificare de ritm s-a consemnat si pe partea importurilor (pâna la 12,2 la suta), însa amplitudinea acesteia a fost mai mica decât în cazul exporturilor, pe fondul unei usoare redresari a ofertei interne atât pe segmentul bunurilor intermediare (+1,9 la suta), cât si la unele categorii de produse finite.

• evolutia ratei somajului înregistrat s-a decuplat de cea a numarului de salariati

Perspectivele pentru perioada februarie-aprilie ramân favorabile, indicatorul de încredere calculat de DG ECFIN pentru sectorul În luna ianuarie, volumul cifrei de afaceri în industria prelucratoare (obtinut prin deflatarea valorii cifrei de afaceri cu indicele preturilor de productie) a crescut cu 5,5 la suta în termeni lunari, exclusiv pe seama pietei interne. În partea a doua a anului 2010 a devenit tot mai evident faptul ca evolutia ratei somajului înregistrat s-a decuplat de cea a numarului de salariati, luna ianuarie marcând o noua scadere a acesteia pâna la 6,74 la suta, în contextul în care disponibilizarile de personal au continuat si în aceasta perioada. Câstigul salarial mediu net pe economie a ramas aproape neschimbat în luna ianuarie fata de perioada similara a anului 2010 (-0,1 la suta), pe fondul evolutiilor de semn contrar înregistrate de sectorul bugetar si cel privat. Pe de o parte, declinul anual al salariilor din sectorul bugetar s-a accentuat pâna la -18,4 la suta (de la -14,8 la suta în decembrie 2010), în conditiile în care efectele implementarii Legii nr. 285/2010 s-au anulat reciproc –majorarea salariala de 15 la suta fata de nivelul salariului din luna octombrie 2010 a fost contrabalansata de neacordarea în luna ianuarie a celui de-al treisprezecelea salariu aferent anului trecut.

• cresterea anuala a salariilor din sectorul privat s-a dinamizat

Pe de alta parte, cresterea anuala a salariilor din sectorul privat s-a dinamizat, cele mai importante accelerari de ritm fiind consemnate în industrie si în servicii. Declinul volumului cifrei de afaceri din comert si servicii s-a atenuat în luna ianuarie pâna la circa -2 la suta fata de aceeasi perioada a anului 2010. Similar lunilor precedente, restrângerea volumului vânzarilor în perioada analizata s-a datorat exclusiv evolutiei achizitiilor din reteaua comerciala mai putin auto (-5,7 la suta, în termeni anuali), pe seama contractiei comertului cu carburanti si a celui cu alimente. În acelasi timp, volumul vânzarilor auto s-a dinamizat (+10,7 la suta, fata de +5,2 la suta în decembrie 2010), în contextul finalizarii, la sfârsitul lunii ianuarie 2011, a programului de înnoire a parcului auto pentru anul 2010.

Potrivit datelor preliminare, ritmul de crestere a valorii exporturilor de bunuri s-a accelerat si în luna ianuarie, cu 9 puncte procentuale (pâna la +47,8 la suta, în termeni anuali). Cresterea a fost sustinuta în special de evolutia favorabila a cererii externe pentru produse ale industriei metalurgice, chimice si de prelucrare a titeiului, valoarea cifrei de afaceri pentru piata externa în aceste ramuri majorându-se cu peste 50 la suta fata de perioada similara a anului anterior. O intensificare de ritm, dar de amplitudine mai mica, au înregistrat si importurile – pâna la +29,4 la suta comparativ cu prima luna a anului 2010. În consecinta, pentru prima data în ultimii 11 ani, balanta comerciala fob/fob a consemnat un surplus (91 milioane euro).

• explicatiile scumpirilor la alimente, diminuarea stocurilor si importurile mai mari

Rata anuala de crestere a preturilor productiei industriale pentru piata interna a ramas constanta, la 8,4 la suta în luna ianuarie 2011, pe fondul mentinerii presiunilor asociate evolutiei preturilor externe ale materiilor prime. Similar intervalelor precedente, preturile de productie ale bunurilor intermediare s-au mentinut pe un trend ascendent, ritmul anual atingând 12,5 la suta. O tendinta similara s-a observat si în cazul industriei alimentare, unde rata lunara de crestere a preturilor de productie a consemnat un salt în luna ianuarie (la 3 la suta, comparativ cu o medie lunara de 1,5 la suta în perioada august-decembrie 2010), posibile explicatii fiind: (i) diminuarea/ epuizarea stocurilor de materii prime agricole si apelul la importuri într-o mai mare masura; (ii) dependenta de importuri a anumitor sectoare (de exemplu: industria zaharului); (iii) renegocierea unor contracte de livrare la început de an.

Costurile mai mari cu materia prima (metalele) s-au reflectat asupra dinamicii returilor de productie ale bunurilor de folosinta îndelungata, însa nu si în cazul preturilor bunurilor de capital, a caror variatie anuala s-a temperat în ianuarie 2011, posibil pe seama efectului inhibitor al cererii interne. O atenuare de ritm au consemnat si preturile de productie ale bunurilor energetice (-1,5 puncte procentuale, pâna la 8,1 la suta). În luna ianuarie 2011, rata anuala a inflatiei s-a situat la 6,99 la suta, în scadere cu 0,97 puncte procentuale fata de perioada precedenta, pe fondul manifestarii unor efecte de baza favorabile pe segmentul tutunului, combustibililor si al produselor cu preturi administrate. Evolutiile curente releva însa cresterea presiunilor inflationiste, variatia lunara a inflatiei urcând la 0,77 la suta (fata de 0,53 la suta în luna anterioara). Principalii determinanti în acest sens au fost oferta interna insuficienta de legume si fructe, tendinta ascendenta a preturilor materiilor prime agroalimentare la nivel global, precum si majorarea accizelor la carburanti.

• volatilitatea cursului de schimb a ramas cea mai redusa din regiune

Cursul de schimb leu/euro si-a continuat în prima jumatate din ianuarie usoara coborâre initiata în ultima parte a lunii precedente, iar volatilitatea cursului de schimb a ramas cea mai redusa din regiune. Evolutia a reflectat relativa ameliorare a sentimentului pietei interna tio nale indusa, printre altele de: (i) succesul peste asteptari al licitatiilor de obligatiuni organizate de emitentii suverani din Portugalia, Grecia, Spania si Italia si de (ii)conturarea perspectivei unei reforme a fondului european de sta bilitate financiara (EFSF) vizând cresterea ariei de acoperire si a dimensiunii acestuia. Influenta factorilor externi a fost potentata de decizia board-ului FMI din 7 ianuarie de aprobare a eliberarii penultimei transe din împrumutul acordat României si de evaluarea prezentata în noul raport de tara elaborat de aceasta institutie.

Miscarea descendenta a cursului leu/euro s-a întrerupt în a doua parte a lunii, în conditiile în care îmbunatatirea perceptiei investitorilor a fost limitata într-o oarecare masura de persistenta incertitudinilor privind ritmul continuarii consolidarii fiscale si a reformelor structurale, dependent în buna masura de rezultatele negocierilor aflate în derulare privind încheierea unui nou acord cu UE/FMI; ca urmare, ritmul de apreciere lunara a leului (0,7 la suta) a fost inferior celui consemnat de celelalte monede din regiune. Cu toate acestea, interesul rezidentilor pentru piata financiara interna a crescut în ianuarie, în principal ca urmare a sporirii atractivitatii plasamentelor în titluri de stat, precum si a listarii Fondului Proprietatea la BVB.

• randamentele medii pentru depozitele noi ale clientelei nebancare s-au diminuat

Reflectând scaderea cotatiilor reprezentative ale pietei monetare interbancare, randamentele medii pentru depozitele noi ale clientelei nebancare s-au diminuat în luna ianuarie, atât pe segmentul societatilor nefinanciare (-0,21 puncte procentuale, pâna la 5,15 la suta) cât si pe cel al populatiei (-0,43 puncte procentuale, pâna la 7,19 la suta). O ajustare descendenta a consemnat si rata medie a dobânzii aferente creditelor noi acordate societatilor nefinanciare (-0,26 puncte procentuale, pâna la 9,25 la suta); în schimb, în cazul populatiei, aceasta a înregistrat o crestere (+0,81 puncte procentuale, pâna 12,49 la suta), indusa în principal de majorarea ratelor dobânzilor practicate de unele banci la creditele noi de consum.