
Ultimul trimestru al anului 2010 a marcat frânarea ratei anuale de scadere a PIB real pâna la -0,6 la suta (ritm de peste trei ori mai lent decât în intervalul anterior). Acest rezultat a fost atribuit, pe de o parte, usoarei redresari trimestriale si
efectului de baza asociat contractiei economice din octombrie-decembrie 2009.
În ceea ce priveste cererea interna, avem evolutii divergente. Astfel, consumul final si-a accentuat panta descendenta (contractie de volum de 2 la suta, fata de 1 la suta în trimestrul precedent), în timp ce viteza de scadere a investitiilor s-a redus vizibil (de la -15,5 la suta la -4,7 la suta), se arata in buletinul lunar de analiza al
Bancii Nationale, publicat marti. Documentul explica de ce s-au scumpit alimentele si cum avem cel mai putin volatil curs valutar din regiune.
Pe fondul intensificarii declinului venitului disponibil al populatiei si al
reticentei persistente care a caracterizat activitatea de creditare bancara, consumul final privat si-a accentuat cu înca 0,6 puncte procentuale dinamica anuala negativa în trimestrul IV (pâna la -1,7 la suta). Principala contributie a revenit achizitiilor de marfuri din reteaua comerciala, a caror contractie a fost generata de cererea de bunuri de uz curent si de anumite bunuri de folosinta indelungata (produse electronice si electrocasnice, IT&C, mobilier). În trimestrul IV 2010, consumul final guvernamental s-a restrâns cu 4,5 la suta în termeni anuali, în corelatie cu intensificarea ajustarilor de personal în sectorul bugetar, se mai arata in documentul elaborat de institutia condusa de Mugur Isarescu.
Similar celorlalte trimestre din anul 2010, avansul înregistrat de economiile principalilor parteneri externi s-a reflectat în cresterea exporturilor românesti de bunuri si servicii, datele de conturi nationale pentru trimestrul IV indicând chiar o accelerare a ratei reale de crestere (cu 5,7 puncte procentuale, pâna la 17,1 la suta). O intensificare de ritm s-a consemnat si pe partea importurilor (pâna la 12,2 la suta), însa amplitudinea acesteia a fost mai mica decât în cazul exporturilor, pe fondul unei usoare redresari a ofertei interne atât pe segmentul bunurilor intermediare (+1,9 la suta), cât si la unele categorii de produse finite.
- evolutia ratei somajului înregistrat s-a decuplat de cea a numarului de salariati
Perspectivele pentru perioada februarie-aprilie ramân favorabile, indicatorul de încredere calculat de DG ECFIN pentru sectorul În luna ianuarie, volumul cifrei de afaceri în industria prelucratoare (obtinut prin deflatarea valorii cifrei de afaceri cu indicele preturilor de productie) a crescut cu 5,5 la suta în termeni lunari, exclusiv pe seama pietei interne. În partea a doua a anului 2010 a devenit tot mai evident faptul ca evolutia ratei somajului înregistrat s-a decuplat de cea a numarului de salariati, luna ianuarie marcând o noua scadere a acesteia pâna la 6,74 la suta, în contextul în care disponibilizarile de personal au continuat si în aceasta perioada. Câstigul salarial mediu net pe economie a ramas aproape neschimbat în luna ianuarie fata de perioada similara a anului 2010 (-0,1 la suta), pe fondul evolutiilor de semn contrar înregistrate de sectorul bugetar si cel privat. Pe de o parte, declinul anual al salariilor din sectorul bugetar s-a accentuat pâna la -18,4 la suta (de la -14,8 la suta în decembrie 2010), în conditiile în care efectele implementarii Legii nr. 285/2010 s-au anulat reciproc –majorarea salariala de 15 la suta fata de nivelul salariului din luna octombrie 2010 a fost contrabalansata de neacordarea în luna ianuarie a celui de-al treisprezecelea salariu aferent anului trecut.
- cresterea anuala a salariilor din sectorul privat s-a dinamizat
Pe de alta parte, cresterea anuala a salariilor din sectorul privat s-a dinamizat, cele mai importante accelerari de ritm fiind consemnate în industrie si în servicii. Declinul volumului cifrei de afaceri din comert si servicii s-a atenuat în luna ianuarie pâna la circa -2 la suta fata de aceeasi perioada a anului 2010. Similar lunilor precedente, restrângerea volumului vânzarilor în perioada analizata s-a datorat exclusiv evolutiei achizitiilor din reteaua comerciala mai putin auto (-5,7 la suta, în termeni anuali), pe seama contractiei comertului cu carburanti si a celui cu alimente. În acelasi timp, volumul vânzarilor auto s-a dinamizat (+10,7 la suta, fata de +5,2 la suta în decembrie 2010), în contextul finalizarii, la sfârsitul lunii ianuarie 2011, a programului de înnoire a parcului auto pentru anul 2010.
Potrivit datelor preliminare, ritmul de crestere a valorii exporturilor de bunuri s-a accelerat si în luna ianuarie, cu 9 puncte procentuale (pâna la +47,8 la suta, în termeni anuali). Cresterea a fost sustinuta în special de evolutia favorabila a cererii externe pentru produse ale industriei metalurgice, chimice si de prelucrare a titeiului, valoarea cifrei de afaceri pentru piata externa în aceste ramuri majorându-se cu peste 50 la suta fata de perioada similara a anului anterior. O intensificare de ritm, dar de amplitudine mai mica, au înregistrat si importurile – pâna la +29,4 la suta comparativ cu prima luna a anului 2010. În consecinta, pentru prima data în ultimii 11 ani, balanta comerciala fob/fob a consemnat un surplus (91 milioane euro).
- explicatiile scumpirilor la alimente, diminuarea stocurilor si importurile mai mari
Rata anuala de crestere a preturilor productiei industriale pentru piata interna a ramas constanta, la 8,4 la suta în luna ianuarie 2011, pe fondul mentinerii presiunilor asociate evolutiei preturilor externe ale materiilor prime. Similar intervalelor precedente, preturile de productie ale bunurilor intermediare s-au mentinut pe un trend ascendent, ritmul anual atingând 12,5 la suta. O tendinta similara s-a observat si în cazul industriei alimentare, unde rata lunara de crestere a preturilor de productie a consemnat un salt în luna ianuarie (la 3 la suta, comparativ cu o medie lunara de 1,5 la suta în perioada august-decembrie 2010), posibile explicatii fiind: (i) diminuarea/ epuizarea stocurilor de materii prime agricole si apelul la importuri într-o mai mare masura; (ii) dependenta de importuri a anumitor sectoare (de exemplu: industria zaharului); (iii) renegocierea unor contracte de livrare la început de an.
Costurile mai mari cu materia prima (metalele) s-au reflectat asupra dinamicii returilor de productie ale bunurilor de folosinta îndelungata, însa nu si în cazul preturilor bunurilor de capital, a caror variatie anuala s-a temperat în ianuarie 2011, posibil pe seama efectului inhibitor al cererii interne. O atenuare de ritm au consemnat si preturile de productie ale bunurilor energetice (-1,5 puncte procentuale, pâna la 8,1 la suta). În luna ianuarie 2011, rata anuala a inflatiei s-a situat la 6,99 la suta, în scadere cu 0,97 puncte procentuale fata de perioada precedenta, pe fondul manifestarii unor efecte de baza favorabile pe segmentul tutunului, combustibililor si al produselor cu preturi administrate. Evolutiile curente releva însa cresterea presiunilor inflationiste, variatia lunara a inflatiei urcând la 0,77 la suta (fata de 0,53 la suta în luna anterioara). Principalii determinanti în acest sens au fost oferta interna insuficienta de legume si fructe, tendinta ascendenta a preturilor materiilor prime agroalimentare la nivel global, precum si majorarea accizelor la carburanti.
- volatilitatea cursului de schimb a ramas cea mai redusa din regiune
Cursul de schimb leu/euro si-a continuat în prima jumatate din ianuarie usoara coborâre initiata în ultima parte a lunii precedente, iar volatilitatea cursului de schimb a ramas cea mai redusa din regiune. Evolutia a reflectat relativa ameliorare a sentimentului pietei interna tio nale indusa, printre altele de: (i) succesul peste asteptari al licitatiilor de obligatiuni organizate de emitentii suverani din Portugalia, Grecia, Spania si Italia si de (ii)conturarea perspectivei unei reforme a fondului european de sta bilitate financiara (EFSF) vizând cresterea ariei de acoperire si a dimensiunii acestuia. Influenta factorilor externi a fost potentata de decizia board-ului FMI din 7 ianuarie de aprobare a eliberarii penultimei transe din împrumutul acordat României si de evaluarea prezentata în noul raport de tara elaborat de aceasta institutie.
Miscarea descendenta a cursului leu/euro s-a întrerupt în a doua parte a lunii, în conditiile în care îmbunatatirea perceptiei investitorilor a fost limitata într-o oarecare masura de persistenta incertitudinilor privind ritmul continuarii consolidarii fiscale si a reformelor structurale, dependent în buna masura de rezultatele negocierilor aflate în derulare privind încheierea unui nou acord cu UE/FMI; ca urmare, ritmul de apreciere lunara a leului (0,7 la suta) a fost inferior celui consemnat de celelalte monede din regiune. Cu toate acestea, interesul rezidentilor pentru piata financiara interna a crescut în ianuarie, în principal ca urmare a sporirii atractivitatii plasamentelor în titluri de stat, precum si a listarii Fondului Proprietatea la BVB.
- randamentele medii pentru depozitele noi ale clientelei nebancare s-au diminuat
Reflectând scaderea cotatiilor reprezentative ale pietei monetare interbancare, randamentele medii pentru depozitele noi ale clientelei nebancare s-au diminuat în luna ianuarie, atât pe segmentul societatilor nefinanciare (-0,21 puncte procentuale, pâna la 5,15 la suta) cât si pe cel al populatiei (-0,43 puncte procentuale, pâna la 7,19 la suta). O ajustare descendenta a consemnat si rata medie a dobânzii aferente creditelor noi acordate societatilor nefinanciare (-0,26 puncte procentuale, pâna la 9,25 la suta); în schimb, în cazul populatiei, aceasta a înregistrat o crestere (+0,81 puncte procentuale, pâna 12,49 la suta), indusa în principal de majorarea ratelor dobânzilor practicate de unele banci la creditele noi de consum.
"Costurile mai mari cu materia prima (metalele) s-au reflectat asupra dinamicii preturilor de productie ale bunurilor de folosinta îndelungata"
Analizati exportul de fier vechi .Mai exact evaziunea de aici.Daca combini evaziunea cu exportul acestei materii prime si comentariul ca costurile cu materia prima (metalele) sunt mai mari . Si, in conditiile enuntate la inceput ca cererea la export a produselor metalurgice a evoluat favorabil respectiv a crescut. Se pune intrebarea : Care este efectul exportului de fier vechi asupra rentabilitatii exporturilor de produse ale industriei metalurgice?
Cine stie ce se intampla in afacerea exportului de fier vechi.
De ce nu se valorifica in tzara macar o parte din aceste resurse.Ma refer la partea care este proprietate a statului si care este vanduta la licitatii dubioase.
Cum sa se valorifice?Sa se topeasca si sa se traga in profile necesare cel putin lucrarilor de infrastructura.De ce ? Pentru este fier de buna calitate si nu trebuie decat un procedeu primitiv de topire si tragere in otel beton si profile de calitate obisnuita. Cine sa faca asta ? Niste romani.Unde ?
Undeva in Romania... Asta este o tema reala.Cine se ofera sa o rezolve?
* Black Sea region billet at $620-630 a tonne
* Scrap prices rise to $455-465 cfr Turkey
Deci otelul brut bile la 620-630 , fier vechi cfr adica cost and freight port turcesc la Marea Neagra 455-465 .
Cost fier vechi in port Constanta 250-255$
Ghici unde este diferenta.Ghici de unde importa Romania prod otel de medie calitate.Ghici cine face bani si cine pierde bani.Ghici cine este amestecat in aceasta afacere care se desfasoara de 20 ani.Asteptam ziaristi seriosi si dornici sa informeze cititorii sa faca lumina.ca asa fac ei ziaristii nu-i asa?nu-i asa !
se refera la metale in bloc.. se obtin prin extrudare etc
PS; nu sunt specialist si poate ideea mea este o utopie deci nu fiti aspri :D , nu stiu daca intr-un stat de drept este "viabila".
Pentru ca am intrat in Europa, ca asa a zis PSD-ul si propaganda, sa intram ca e musai! Pe nimeni n-a mai itneresat conditiile.
Intrarea in UE a adus doar prejudicii economice romaniei, iar in plan politic nu avem nici un sprijin real de la UE, decat conditii si verificari. Noroc cu americanii, ca altfel am fi doar niste tzarani ignoranti pe harta politica.
Si cand scoti produsul finit, si vezi ca nu-ti iese investitia deoarece sunt pline supermarketurile de legume ieftine si fara gust din strainatate, iar dincolo nu poti exporta ca nu respecti nu stiu ce conditii, ce mai zici? Apoi mai vine statul si-ti mai arde o taxa, ca esti arendas, chiabur, si ai pamant.
Existe interese foarte de sus ca sa ramana dealurile alea goale si campurile ne-arate. Obisnuieste-te cu asta. Au trecut 20 de ani si n-ai invatat nimic despre noua Romanie?
Statul e in razboi cu contrabanda de tigari, deoarece e o taxa ascunsa. Cu juma' de populatie dependenta de nicotina, chiar se renteaza sa opresti contrabanda. De ce sa cumpere omu pachetu la activa lei, sa faca si dealerul un ban cinstit, cand poate sa-l ia cu 12 lei, desi pretul de productie al tutunului ar fi vreo 1-2 lei/pachetul. Restul e doar TAXA. Asta pe langa TVA.
Părerea mea este că aceste exprimări sunt bune în raportul BNR, însă ziariștii ar trebui să explice clar: crește producția industrială și cea din servicii, dar crește și șomajul, cresc salariul mediu și exporturile, dar scade și producția de materii finite. Asta înseamnă că X și Y.
Citirea datelor fără interpretarea lor este destul de simplă. Hai să și înțelegem ce se întâmplă, căci avem altfel avem informație multă și cunoștiințe puține.
1 tona fier vechi este 400 dolari .Aceiasi tona sub forma unui BMW este 40.000 dolari.BMW inseamna plus valoare mare si integrare pe orizontala. Neavand plus valoare mare nu sunt venituri la buget pentru ca nu se pot platii salarii mari,nu exista integrare pe orizontala,nu se face un profit important.Chiar daca toata populatia activa a Romaniei ar muncii,muncind cu plus valoare mica tot nu ajung banii.Suntem in conditia tarilor africane care exporta resurse si materii prime.Plus valoare mica nu se poate tine un buget.Daca ai plus valoare mare poate sa munceasca numai 50% din populatia activa si tot poti sa tii bugetul.De 20 de ani s-au distrus toate unitatile industriale care produceau cu plus valoare mare.Si tot de 20 de ani scolala romaneasca produce absolventi inutili pentru piata muncii.Efecte cumulate nu mai avem nici cu ce ,nici cu cine.Numai prin interventia statului se mai poate face ceva. Top 300 este o minciuna sinistra.Este mai degraba o lista cu invinuiti.
Si ce daca ne-am vopsit gardu? Despre porcaria ascunsa in spatele gardului nu se vorbeste, ca nu e voie sa vorbesti despre mizeriile facute de stat.
Cursul asta "cel mai putin volatil"(fortat de fapt de bnr) e vopseaua de pe gardul care ascunde lipsa reformelor in sinul statului.
Platesc fraierii, bineinteles.
este o rupere de realitate, ca sa nu pun in calcul varianta cea mai rea: subestimarea inteligentei si manipulare prin minciuna.