- Argumentele deciziei BNR: nevoia de bani a Finantelor, stimularea economiei sau consecinta incheierii acordului de la Viena
"Al doilea motiv este legat de stimularea economiei, dar cred ca si aceasta varianta este nu tocmai potrivita pentru ca incurajeaza creditarea in valuta, lucru care nu lipseste Romaniei in acest moment. Nu este de dorit acest lucru, mai ales ca riscul valutar al Romaniei a crescut nu numai pe segmentul privat, ci si pe cel guvernamental. In acest moment Statul are mai multa datorie in valuta decat in lei, iar riscul valutar pentru tara in ansamblu e ste semnificativ. Nimeni si nimic nu poate exclude deprecierea puternica a leului la un moment dat?", mai spune Chidesciuc.
Al treilea motiv este legat de terminarea acordului de la Viena, mai spune Chsdeciuc, reducerea rezervelor minime obligatorii oferind posibilitatea unor banci sa isi reduca expunerea pe Romania.
- Care sunt efectele posibile in piata?
Reamintim ca in 2008, reducerea RMO la pasivele in lei a fost catalogata un an mai tarziu de catre Guvernatorul Isarescu drept o greseala. "Scaderea rezervelor minime obligatorii la pasivele in lei, decisa de BNR in octombrie 2008, a fost o greseala, iar banca centrala a vandut ulterior valuta pentru a drena lichiditatea din piata, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
"Eu am votat atunci in favoarea reducerii rezervelor minime, dar a fost o greseala. Masura parea cea mai normala in conditiile de neincredere si dezbateri politice, dar situatia creata ulterior in piata nu a putut fi rezolvata decat prin vanzarea de valuta", a adaugat Isarescu.
"Vanzarea de valuta a fost singura solutie rezonabila pentru a iesi din impas. Unii analisti au observat in mod corect aceste miscari, care s-au reflectat in scaderea rezervei valutare", a mai spus guvernatorul.
- Explicatiile BNR
Având în vedere ponderea semnificativă a acestor elemente în structura coşului de consum din România, această perspectivă este preocupantă, BNR reiterând nevoia de ancorare fermă în continuare a anticipaţiilor inflaţioniste.
În acest context, CA al BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută pe an şi continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar. Totodată, în vederea continuării procesului de aliniere graduală la standardele în domeniu ale Băncii Centrale Europene, CA al BNR a hotărât reducerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută cu scadenţă reziduală de sub doi ani ale instituţiilor de credit la nivelul de 20 la sută de la 25 la sută, începând cu perioada de aplicare 24 aprilie-23 mai 2011.
Rata rezervelor minime obligatorii aplicabilă pasivelor în lei rămâne neschimbată la nivelul de 15 la sută.
Prin aceste decizii sunt avute în vedere conservarea perspectivelor de reluare sustenabilă a procesului de dezinflaţie şi de redresare pe baze sănătoase a economiei. În acest sens, în vederea asigurării unui proces sustenabil de convergenţă nominală şi reală a economiei româneşti, este esenţială implementarea fermă şi consecventă a angajamentelor asumate de autorităţile din România în cadrul noilor acorduri de finanţare convenite cu instituţiile internaţionale.
Totodată, este necesară evaluarea continuă a tendinţelor procesului de creditare a sectorului neguvernamental, în vederea asigurării unei evoluţii adecvate a creditării în lei faţă de cea în valută.
- Ce sunt de fapt rezervele minime obligatorii?
Rezervele minime obligatorii (RMO) sunt reprezentate de disponibilităţi băneşti ale bancilor ( în lei şi în valută) păstrate în conturi deschise la Banca Naţională a României. Funcţiile principale ale mecanismului RMO constituite în lei sunt cea de control monetar (aflată în strânsă corelaţie cu cea de gestionare a lichidităţii de către BNR) şi cea de stabilizare a ratelor dobânzilor de pe piaţa monetară interbancară. Rolul major al RMO în valută este acela de a tempera expansiunea creditului în valută.
Baza de calcul a RMO se determină ca nivel mediu zilnic (pe perioada de observare) al soldurilor elementelor de pasiv în lei şi în valută din bilanţurile băncilor (cu excepţia pasivelor interbancare, a obligaţiilor către BNR şi a capitalurilor proprii).
Perioada de observare şi cea de aplicare au durata de o lună, fiind succesive (prima dintre ele reprezentând intervalul cuprins între data de 24 a lunii precedente şi data de 23 a lunii curente). Ratele RMO pot fi diferenţiate atât în funcţie de moneda de constituire, cât şi în funcţie de scadenţa reziduală a elementelor incluse în baza de calcul (mai mică sau mai mare de 2 ani).RMO se constituie ca nivel mediu zilnic al disponibilităţilor menţinute pe parcursul perioadei de aplicare în conturile deschise la BNR.Deficitului de rezerve i se aplică o dobândă penalizatoare, iar abaterile repetate se sancţionează prin avertisment, amenzi sau prin limitarea operaţiunilor instituţiei de credit.
Exporturile Elveţiei continuă să piardă teren în faţa Germaniei, companiile încercând să depăşească dificultăţile generate de o monedă care s-a apreciat puternic în ultimele 12 luni faţă de euro şi dolar. Ambele ţări au beneficiat de cererea globală pentru produsele lor, însă ieftinirea monedei europene a ajutat vânzările şi creşterea economică din Germania.Exportatorii elveţieni spun că aprecierea monedei naţionale este un "coşmar pentru toată lumea" iar aderarea la moneda unică europeană ar fi benefică pentru naţiunea care rămâne din ce în ce mai mult în urma rivalilor de pe continent, scrie Bloomberg
Leul s-a devalorizat destul, asa ca ii ajunge, foarte bine face BNR ca il mentine pe o plaja de echilibru. In loc sa se planga ca se apreciaza leul, marii producatori mai bine ar profita de situatie si ar cumpara din afara bunuri de productie ieftinite de aprecierea leului, sa isi retehnologizeze odata fabricile.
In plus, nici o tara nu tine sa-si evalueze-devalueze moneda periodic. Fiindca asta are consecinte extrem de grave privind mediul de afaceri, care are nevoie de stabilitate monetara pentru a minimiza riscurile si a investi.
Iar avantajul devalorizarii este nu atat ca atrage turisti ci ca stimuleaza exporturile. Nimeni nu vrea sa stimuleze importurile, din pacate devalorizarea aduce si inflatie, care este moartea lenta a economiei.
Hmmm, interesanta "corelatie" intre cerere si oferta... si mai avem pretentia ca avem un sistem bancar ancorat intr-o adevarata economie de piata.
Rezerva valutara BNR si reservele minime necesare prin lege a bancilor nu sunt aceleasi lucruri. Citeste mai sus.
P.S. Am senzatia ca una din marile plagi ale Romaniei este "capitalul" asta de zeci de mii de economisti, unu si unu - facuti pe banda la SH.
2. Care exporturi sunt afectate ? cele de materie prima ( lemn, fier vechi, cereale?). Sa fim seriosi... Sa nu confundam "nu ne vindem tara" cu "nu ne vindem ieftin".
2. daca studiezi nitel evolutia rezervelor BNR 2009-2011, vei observa cu surprindere ca nu s-au cheltuit bani pe sustinerea cursului, ci ca pur si simplu atita valoreaza leul pe piata.
3. "P.S. Am senzatia ca una din marile plagi ale Romaniei este "capitalul" asta de zeci de mii de economisti, unu si unu - facuti pe banda la SH. "
Mare ghinion are tara asta ca se ia dupa capul economistilor astia SH, cind ar putea sa foloseasca meretele tale concluzii economice, bazate pe studii aprofundate si teorii economice revolutionare. Stii cum e, "prostul daca nu-i fudul ..."
Uitate-n jur si spune la ce esti competitiv comparativ cu alte economii? Salarii de 200-300E si preturi uneori mai mari ca-n vest, plus o infrastructura, sistem educational, medical si moral de rasul curcilor, birocratie mai urata ca intr-o tara africana, fiscalitate de romane sf, incompetenta pana la cel mai inalt nivel.
Noapte buna.
Cit despre competitivitate, o vad in IT, unde prestez munca la calitate similara cu UE/USA la jumate de pret, o vad in industria auto (si nu ma refer doar la Dacia, ci si la firmele care produc piese pentru diverse marci de masini), o vad intr-o oarecare masura in industria grea, unde exportam otel de 3-4 mld eur anual. Dar ca sa vezi si ce e bun in tara asta trebuie sa privesti nu doar la Realitatea TV, ci sa te mai si informezi din statistici....
Si daca tot mi-ai dat exemplul cu kilul de cartofi, de ce nu ne spui si cit e un bilet de autobuz, cit e chiria medie, cit costa o piine, cit costa tigarile, cit costa o bere bauta la crisma, etc. Sau tu traiesti doar cu cartofi?
Tu ai?
Cit despre situatia mea materiala, nu vad ce relevanta are. Pe forum fiecare poate sa se laude cu ce avere vrea....
Cand am spus competitivitate ma refeream la competenta ca grad de pregatire profesionala....and guess what, romanii is printre cei mai incapabili din Europa.
Asa zisa crestere economica a Romaniei a fost bazata pe consum.Pe consum din credit.Am vandut tot.Petrolul,rezervele de aur.Vindem ca fraierii teren arabil cand in Japonia si Statele unite un strain nu poate cumpara teren decat foarte greu,aproape imposibil.Vai de fundul nostru.Conducatorii nostri de dupa revolutie s-au vandut si se vand pe cativa arginti.
2. Locurile de munca se platesc dupa cum zice piata muncii nu dupa cit crede angajatul ca i-ar trebui ca sa-si poata achita creditele. A fi scav inseamna sa te oblige cineva sa muncesti pentru el, ceea ce nu e cazul in Romania. Plus ca nu te opreste nimeni sa te faci patron. N-ai bani? Ia-ti o bucata de pamint, cultiva rosii si vinde-le in piata. Cine te obliga sa te angajezi ca 'sclav" la patron???
In rest, mai bine te-ai apuca de munca decit sa scincesti pe forumuri.
2. CDU-ul e mai mic decit in tarile PIIGS, de exemplu. Sau decit in Ungaria. Si e in scadere de jumate de an.
3. Ratingul e BB+ cu perspectiva stabila, iar in 2011 va ajunge BBB iesind din Junk. Ete aici:
http://www.ziare.com/articole/fitch+rating+romania+2010
4. BNR nu sustine cursul, ci doar preinitimpina fluctuatiile. Citi EUR a bagat BNR in 2009 si 2010 in sustinerea cursului? Ai vro idee? Daca n-ai iti zic eu, aproape nimic, sub 1 mld eur. Si asta se observa simplu daca te uiti la evolutia rezervei BNR.
Pina si TV-urile moguliene au schimbat placa de la "criza se va adinci" la "chiar daca iesim din recesiune nu e meritul guvernului". Peste un an ce argumente vei mai avea?
2. daca tu compari niste niveluri (eg aici CDS) si tragi concluziile pe care le tragi, ramai la domeniul tau, la IT. un economist ti-ar explica mecanismul CDS-urilor iar un analist (economic, politic) ti-ar putea "devoala" niste nuante in plus.
3. chestia cu articolul cu Fitch... ramane de vazut daca avem vreo sansa reala de a iesi din junk. eu pun pariu cu tine ca nu, pentru ca nu exista fundamentele economice, politice si sociale necesare. daca am dreptate, bea un pahar de sampanie pt mine. daca nu am dreptate (sincer, asa si imi doresc), o voi face eu si pt tine, si pt toti romanii. sincer.
4. cat despre remarca pe curs, vad ca imi dai dreptate (managed floating) si te cam contrazici fata de postarea in care spuneai ca atat valoreaza leul pe piata.
iar cu valoarea acestui guvern... sa nu comentam. nu ca ar fi mai prost decat variantele din ultimii 10-15 ani, oricare dintre ele. nici un guvern nu a repus economia pe baze viabile iar cu sacul peticit (acum mai peticit ca alta data) nu vei putea sa supravietuiesti. nu te mai obosi sa imi explici ce si cum ca iti pierzi timpul de pomana. de altfel, poate ai si ghicit: sunt economist, si unul din ala care judeca si din carte, si din experienta, dar si din ceea ce vede in viata reala. asa ca nu incerca sa imi explici care este viziunea ta caci nu ma convingi. ca si tine, sper ca ziua de maine va fi mai buna, pentru toti romanii. insa aceasta speranta se bazeaza pe prudenta, pe analiza aprofundata si pe o viziune pe termen lung. sa auzim de bine :)
De fapt asta a fost si scopul acordarii acestui imprumut: banii sa sa intoarca inapoi la tarile din vest.
Problema e ca banii s-au intors direct, fara a se urma clasica metoda de a finanta proiecte cu banii imprumutati care sa fie executate de catre firme occidentale (o intoarcere indirecta a banilor). Macar, daca s-ar fi urmat a doua cale, ar fi ramas ceva de pe urma imprumutului FMI, dar foamea celor din spatele acestui organism financiar era atat de mare incat ne-au jefuit in cel mai cinic mod (promisiunile bancilor de dinaintea acordarii imprumutului au fost doar apa de ploaie). Singura lor problema a fost sa gaseasca persoana potrivita la conducerea Romaniei care sa accepte conditiile lor. A facut si FMI o concesie guvernului permitand folosirea unei sume pentru cheltuieli bugetare si cred ca o s-o mai faca si din viitorul imprumut daca urmatoarea campanie electorala o va cere. De, vorba unui ambasador, actuala putere trebuie protejata cu orice pret. Unde vor mai gasi ei altii la fel de ascultatori si buni executanti?