
O monedă mai apreciată poate tempera inflaţia importată generată de intrările de capital, dar nu temperează presiunile inflaţioniste din surse interne, a declarat Guvernatorul BNR la Brasov, cu ocazia decernarii titlului de Dictor Honoris Causa din partea Universitatii Transilvania. Isarescu a admis ca o apreciere in exces poate fi asociata cu viitoare probleme de natură bilanţieră. "Masurile macroprudentiale pot avea efecte perverse", a admis Isarescu.
"Câştigurile pe termen lung în planul stabilităţii, datorate măsurilor macroprudenţiale, atrag noi intrări de capital. Asta face ca toleranţa pentru apreciere (mai puţine intervenţii) observată în ultimul timp sa se poata inversa, ceea ce ar putea conduce la un potenţial auto-neutralizator al structurii măsurilor de management al pieţei valutare (intervenţiile se înmulţesc – inversând tendinţa actuală –, pe măsură ce intră noi capitaluri)", a explicat Isarescu. In opinia sa, atât aprecierea abruptă, cât şi importul inflaţiei generează costuri. "Nicio economie emergentă nu îşi permite să neglijeze costul erodarii competitivităţii şi cel al creşterii inflaţiei. Provocarea constă în evaluarea corectă a acestora şi concentrarea atenţiei asupra indicatorului cu costurile asociate cele mai mari", a mai precizat guvernatorul BNR.
- Investiţiile de portofoliu au un efect de 7 ori mai mare asupra aprecierii decât investiţiile străine directe
Investitiile de portofoliu sunt investitii în actiuni ale societatilor cotate pe piata de capital, în fonduri de investitii si în obligatiuni guvernamentale cu rate fixe ale câstigurilor, pentru cei mai putin familiarizati cu aceste notiuni. Tendinţa regională este de apreciere a monedelor naţionale, în concordanţă cu evoluţia primelor de risc.
Permiterea aprecierii monedei pentru a tempera inflaţia importată poate atrage mai multe investiţii de portofoliu. Acestea au un efect de 7 ori mai mare asupra aprecierii decât investiţiile străine directe. "Mai multe investiţii de portofoliu duc la creşterea preţurilor activelor, iar influxurile de capital sunt puternic asociate cu creşterea creditului de către băncile interne -această asociere nu se vede încă în economiile emergente, dar experienţa din perioada 2005-2008 este relevanta", mai crede Isarescu.
- Creşterea cu 1 punct procentual a raportului dintre investitiile directe sau credite bancare şi PIB generează o apreciere de 1% a ratei reale de schimb efective
"S-ar putea ca tolerarea unei aprecieri care să ajute inflaţia să nu fie posibilă din perspectiva riscurilor generate la nivelul bilanţurilor sectorului privat. Creşterea cu 1 punct procentual a raportului dintre investiţii de portofoliu şi PIB este asociată unei aprecieri de 7,8% a ratei de schimb reale efective, iar creşterea cu 1 punct procentual a raportului dintre investitiile directe sau credite bancare şi PIB generează o apreciere de 1% a aceleiasi rate reale de schimb efective", a precizat bancherul central.
In ianuarie-martie, leul s-a apreciat fata de euro cu 3,1% in termeni nominali si cu 5,3% in termeni reali, conform BNR, comparativ cu o depreciere de 0,7% in termeni nominali si o apreciere de 1,0% in termeni reali in ultimul trimestru din 2010, releva BNR. Aprecierea leului a fost sensibil mai mare in raport cu dolarul - 9,1% in termeni nominali si 11,4% in termeni reali, in conditiile in care dolarul a scazut semnificativ fata de euro pe pietele internationale.
De asemenea, volatilitatea cursului de schimb a sporit, atingand in luna martie maximul ultimelor opt luni, desi valoarea ei a continuat sa fie mai mica decat in cazul majoritatii monedelor din regiune.
De fapt, cifrele sunt urmatoarele :
Cehia - CDS = 80 puncte, datoria = 47,57% din GDP;
Polonia - CDS = 150 puncte, datorie= 55,54% din GDP;
Ungaria - CDS = 250 puncte, datorie = 75,28% din GDP;
Romania - CDS = 230 puncte, datorie = 35,1% din GDP
Romania, cu cea mai mica datorie din grup, are o prima de risc de aprope 4 ori mai mare decat Cehia, si aprope egala cu cea platita de Ungaria - care are datorii duble fata de noi...
Problema noastra este ca datoria pe care o are statul roman, asa mica cum este fata de alte state din zona, este destul de greu de platit cu economia pe care o avem... Noi producem prea putin. La noi economia este bazata pe comert nu pe productie... Iar asta se intampla pentru ca noi nu avem productivitatea necesara atragerii de investitii... Doar fortza de munca ieftina nu mai este de mult un avantaj.
Mai e mult pana sa traim decent dintr-un salariu mediu, atata timp cat dintre oamenii cu un salariu mediu cred ca un sfert lucreaza in productie de bunuri si servicii si trei sferturi lucreaza in administratie, comertz si servicii sociale - sectorare care nu contribuie la o economie solida, ci sunt sustinute de economia 'solida'... pe care inca nu o avem
oare am sa apuc in viata asta sa ajung in tara mea sa ma descurc dint-un salariu mediu... si sa mai pot economisii?
... dar va trebui sa te muti in Elvetia, Suedia, Marea Britanie sau alta tara din vestul Europei ;-)
Un natarau de bugetar nu va intelege niciodata, ca aia cu adevarat competitivi care sint in stare sa exporte ceva, cind schimba PE NIMIC euroii/dolarii cistigati din greu, achita de fapt gaurile produse de sobolanii de teapa astuia care vrea cartofi, carburanti, rate, etc, toate pe nemunca.
nu suna cam jenant!?
70% din comertul nostru exterior e facut cu UE
s-ar dilua in acest euro si inflatia noastra..
oricum media europeana in toate cele..e mai buna decat ce se intampla la noi in tara
sa stai linistit in afara UE e convenabil daca ai resurse si economie cat de cat ..
noi platim diferenta asta de curs valutar la 70% din produsele importate...chiar nu vad un motiv serios pentru care nu trecem la euro
e drept nu putem avea politica monetara proprie..
da oricum nu ne ajuta la nimic ..
noi ne-am indatorat in euro ..
era bun daca aveam euro cand ne-am indatorat in euro ..
Inflatia te va atinge si in valuta EUR, iar in EUR s-ar dilua salariul tau daca nu esti competitiv (ceva de genul consiliului monetar din BG) intrucat tiparnita de bani nu poate functiona in EUR ca sa acoperi esecurile.
Despre ce diferenta de euro vorbesti refertior la cei 70% produse importate? De unde pana unde 70% si nu 300%?!
Politica monetara nu inseamna doar a tipari bani ci si a ii tine blocati sau a le da drumul acelorasi bani prin transferul acestora in diferitele mase monetare.
Cand te-ai indatorat in EUR ai avut EUR altfel nu te puteai indatora, orice credit al tau in EUR a presupus o suma mai mare de adus din afara ori de catre bancile mama, ori de catre firmele ce fac export si schimbau eur in ron spre a isi continua achizitiile interne. Sau te referi la faptul ca ar fi trebuit sa ne indatoram in EUR doar dupa adoptarea monedei unice? Si exportatorii care sunt acoperiti de risc valutar de ce sa nu se poata imprumuta intr-o moneda previzibila/acoperitoare pentru ei? Si daca altii sunt dispusi sa isi asume riscul sa se imprumute sau sa imprumute de ce i-ai bloca tu? De ce ar mai functiona CDS-ul? De ce nu ai face doar troc?!
Stau si ma gandesc la ceea ce se vorbeste prin tzara; "papica" e scumpa banii castigati putini..., asta e.
Dar ma bucur: Leul se intareste!
Hai "leul" Musca-i!
A da, ma gandesc din nou la ceea ce spunea premierul nostru, ca mare parte din mancare e importata din UE sau ...., habar na-m de unde. deci se cumpara pe "euroi" sau "verzisori".
OK si ce? E bine deoarece "leusorul" castiga teren!
Hai "leul"!
Dar daca euro scade si lul creste de ce nu scade si pretul la "papica"?
Nu mai inteleg nimic?
Incep sa imi amintesc de tineretze.
Simt un miros cunoscut de undeva, de demuuuuuult din tineretze!
MIroase a inflaaaaaaatie! Si cineva strange surubul ca totul sa para stabil!
Din acceasi cauza pentru care s-a intamplat ca 1 franc francez sa insemne 1 euro la fel ca si cu marca germana, deci marca batea francul.
Scopul celui care vinde este maximizarea profitului, lipsa culturii economice la noi face ca maximizarea profitului sa nu se faca prin reducerea cheltuielilor ci prin majorarea pretului. Pe o piata competitiva si segmentata s-ar regla de la sine aceasta anomalie, multi fiind dispusi sa castige cota de piata in detrimentul profitului diminuat, cota de piata insemnand venituri mai mari si riscuri de business mai mici, precum si o maximizare a activelor fixe (deseori achizitionate prin credit sau investitii straine in economiile emergente).