​​Contribuția Bucureștiului la formarea PIB-ului la nivel național a scăzut cu 2,4 puncte procentuale din 2019 până în 2021, estimarea pierderilor pentru veniturile fiscale fiind de 17,2 miliarde de lei (3,45 miliarde de euro) până în 2026, arată principalele concluzii ale primului studiu de impact privind blocajul procesului de autorizare din București, efectuat de analistul financiar Iancu Guda și prezentat marți, 27 septembrie, în premieră la conferința organizată de BUCHAREST REAL ESTATE CLUB.

10,4 miliarde de euro, pierderea din valoarea adaugată în economie estimată pentru 2022-2026, pe fondul blocajului administrativ si urbanistic din BucureștiFoto: Bucharest Real Estate Club

Blocajul administrativ și incertitudinea climatului urbanistic se reflectă și în aportul direct al industriilor construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare la formarea PIB-ului din București. Astfel, dacă în 2019, acesta se situa la 14,2%, în 2020 a ajuns la 14%, iar în 2021 la 13,3%.

La nivel național, industriile construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare au fost foarte dinamice în ultimii ani, contribuid cel mai mult la revenirea economiei după impactul pandemiei Covid-19. Aceste sectoare au înregistrat cea mai mare creștere a locurilor de muncă în 2021 comparativ cu anul 2019 (+80.703 noi locuri de muncă), cea mai mare creștere a veniturilor (+90 miliarde de lei), cea mai mare creștere a soldului activelor fixe (+44 miliarde de lei), reflectând cele mai mari investiții comparativ cu orice alt sector de activitate. Datele statistice arată că deși la nivel național a existat un trend ascendent, Bucureștiul a înregistrat o scădere considerabilă.

Având în vedere polarizarea acestui sector ( 95% din companii au venituri sub 1 milion euro, reprezentând 29% din total venituri), scăderea numărului de autorizații de construire determină ca 9 din 10 companii active în sectoarele analizate, care își desfășoară activitatea în București, să fie expuse riscului de insolvență. Principala vulnerabilitate a acestor companii este dimensiunea redusă, în contextul unui grad de îndatorare foarte ridicat (aproape 80%).

Estimarea pierderilor pentru veniturile fiscale este de 17,2 miliarde de lei (3,45 miliarde de euro), în timp ce pierderea întreagă de valoare adaugată în economie este de aproximativ 52 de miliarde de lei (10,4 miliarde de euro) pentru 2022-2026. ”Costurile de oportunitate sunt enorme, în condițiile în care veniturile fiscale potențiale care se pot pierde s-ar putea orienta către construcția a 5 spitale, 5 licee și 10 școli primare cu grădinițe, în fiecare sector din București. Alternativ, cu aceste fonduri se poate reface întreaga rețea uzată de termoficare a Bucureștiului”, a declarat analistul financiar Iancu Guda în cadrul conferinței BREC.

”Consecințele lipsei de predictibilitate și a blocajului administrativ pot genera pierderi financiare mai mari decât cele 10,4 miliarde de euro estimate în studiu, prin reticența investitorilor internaționali și locali în a-și plasa capitalul în noi investiții pe piața bucureșteană. Valorea acestor pierderi este imposibil de cuantificat”, a declarat Despina Ponomarenco, Președinte Bucharest Real Estate Club.