Cartierele de blocuri comuniste, casa pentru 70% dintre bucuresteni, sunt locuri lipsite de viata, gri, in care nu se intampla niciodata nimic. Oamenii vin doar sa doarma, iar dimineata pleaca la serviciu. In weekend, daca nu stau in casa, pleaca in alte locuri in cautarea distractiei. Doar vara, cand caldura este insuportabila, locatarii mai in varsta si tinerii ies in fata scarii la o sueta. Fiecare centimetru patrat dintre blocuri este ocupat de masini, cat mai ingramadite, iar spatiile verzi sunt ingradite cu gardulete prin bunavointa primariilor de sector. Cu exceptia catorva buticuri cu tigari, alcool, paine si lactate, nu exista magazine, cafenele sau mici restaurante unde oamenii sa se intalneasca, sa isi petreaca timpul liber. Putine sunt zonele unde exista cate un parculet, magazinase sau terase pentru comunitate. Asta nu inseamna insa ca nu se poate altfel.
Un grup de tineri arhitecti si urbanisti din Romania si Germania a gasit cateva solutii simple si rapide pentru revitalizarea cartierelor de blocuri socialiste. Spatiile dintre blocuri pot fi si altceva decat parcari, reabilitarea unei cladiri inseamna mai mult decat lipirea de polistiren pe fatada, parterul blocului poate fi transformat intr-un spatiu public, iar toate aceste lucruri pot aduce chiar profit locatarilor. Iata cum cartierele gri din Bucuresti pot deveni Magic Blocks.
Proiectantii propun regandirea spatiului destinat parcarilor si amenajarea unor spatii publice pentru cei care locuiesc acolo (locuri de joaca, terenuri de sport, spatii verzi, etc). O alta propunere este transformarea spatiilor de la parterul blocurilor in spatii comerciale, construirea de mansarde si mutarea apartamentelor de la parter in aceste mansarde. Pentru ca aceste blocuri sunt intr-un proces continuu de degradare, proiectantii propun infiintarea unei agentii municipale care sa gestioneze reabilitarea cladirilor si a spatiilor dintre ele, in urma dialogului cu locatarii.
"In 2009, cand am demarat proiectul, am pornit de la urmatoarele date: peste 70% dintre bucuresteni locuiesc in aceste imobile care se afla intr-un proces continuu de deteriorare, atat tehnica, cat si sociala. Actiunile asupra lor sunt partiale si necoordonate, neexistand strategii globale de reabilitare. Locuirea nu inseamna doar cladiri, ci si spatiul aferent acestora. De aici, am incercat sa vedem partea buna a faptului ca avem aceste cartiere de blocuri, sa descoperim potentialul lor”, ne-a declarat Stefan Ghenciulescu, unul dintre arhitectii care au lucrat la acest proiect.
Arhitectii au impartit cartierele de blocuri in doua mari categorii: cele unde sunt doar blocuri de locuit, gen Aviatiei sau Drumul Taberei, si cele unde doar pe marginea marilor bulevarde au fost construite blocuri, in spate aflandu-se Bucurestiul vechi, cum este Calea Mosilor. Pentru fiecare dintre cele doua situatii a fost propusa cate o solutie.
Calea Mosilor
"Calea Mosilor reprezinta un exemplu perfect al reconstruirii agresive a unei axe istorice si al imposibilitatii de interventie prin constructii si demolari. In prezent, portiunea aleasa este in mod evident un nonloc: masini parcate haotic pe fiecare metru patrat accesibil, „spatii verzi” sub forma unor maidane ingradite, calcane.
Ca prim pas, in zonele reziduale de margine se vor amenaja 40 de locuri de parcare rezidentiala. Prea putine – de altfel, nici un fel de solutie organizata n-ar putea acoperi necesarul –, astfel incat restul de locuri va trebui asigurat prin masuri la scara cartierului (garaje sub si supraterane). Se vor amenaja locuri de parcare pentru biciclete, motociclete si scutere. Spatiul verde existent este extins si primeste plantatii suplimentare (arbori si gazon) si este completat vizual de unul dintre spatiile de parcare, amenajat cu dale inierbate. Punctul Trafo existent devine un „pivot public”, suport pentru cosuri de baschet ce deservesc doua miniterenuri de sport.
Elementul major al noii amenajari este o banca din metal si lemn, cu variatii pe verticala (locuri de asezat, culcat, dat cu rolele si skate-boardul), o linie continua care organizeaza spatiul general si defineste zone sociale diferite. Banca inconjoara terenurile de sport, desparte caile de acces la parcaje de zonele strict pietonale, determina buzunare pentru grupuri mici sau mari si zone de plantatii noi. Accesul spre Calea Mosilor este marcat prin orientarea si densitatea corpurilor de iluminat, prin pardoseli si plantatii.
Transformarea spatiului va determina cel mai probabil deschiderea catre el a parterelor blocurilor de pe Calea Mosilor. Credem insa ca va functiona de la inceput ca un scuar central, un spatiu al locatarilor de la bloc si ai cartierului de case, dar si al bulevardului, un loc pentru skateri, rolleri si cei ahtiati dupa baschet, bunici, liceeni indragostiti si pentru baieti si fete de firma care isi vor manca sandviciul si salata pe banca la umbra", propun proiectantii.
Cartierul Aviatiei
"Cartierul Aviatiei a fost construit in anii ’80, ca o operatie tipica de „urbanism de prefabricate”. Cateva module standard de blocuri P +4 din panouri mari au fost asamblate de bine, de rau pentru a forma incinte. Spre deosebire de alte cartiere cu totul identice, pozitia sa – in nordul orasului, adica zona principala de dezvoltare (Pipera este la doi pasi) – si accesibilitatea foarte buna au facut ca dupa 1989 preturile la apartamente sa urce spectaculos in clasamentul general. Am incercat sa modelam rezultatul unei negocieri care sa echilibreze toate interesele. Insula mare se compune de fapt din doua unitati distincte. Acestea vor fi despartite de un traseu pietonal – un spatiu public protejat si accesibil, activat de terenuri de sport, locuri de stat si chiar o pista de alergari.
De-o parte si de alta a acestui pietonal si in interiorul fiecarei incinte sunt definite doua spatii semipublice, intens plantate si care vor servi fiecare grupare de locuinte. Oamenii nu renunta inca la parcari pentru nimic in lume. Asa ca solutia prevede si 150 de locuri de parcare, depasind necesarul de 121 pentru rezidenti. Majoritatea acestora ar trebui inchiriate de catre administratie, cele din incinta vor avea acces restrictionat. Cu mijloace minimale, se transforma pustiul existent intr-un loc complex, o trecere intre „afara la strada”, „pe alee intre curti” si „inauntru la noi in curte”», propun arhitectii.
Ce sansa am pierdut la imbracarea blocurilor in polistiren
“In viziunea autoritatilor si acceptat de majoritatea oamenilor - fiindca are rezultate vizibile si clare - reabilitarea presupune termoizolarea cu polistiren a peretilor exteriori, schimbarea tamplariilor existente si revopsirea fatadei. Acest program are insa multe neajunsuri. Statul a suportat 80% dintre costurile acestui program, uneori chiar integral. Odata incheiat, acest proces nu reuseste sa genereze o forma de finantare si de sustinere economica. Peste zece ani, cand aceste blocuri vor trebui reabilitate din nou, tot statul va da banii? In plus, reabilitarea nu a fost privita decat la exterior, pe cand toate elementele comune gen scara, ghena de gunoi, lift, instalatii, balustrada, raman inca neacoperite. Implementarea acestui program nu a tinut insa cont de spatiile dintre blocuri care au un potential enorm, colaborarea cu alte proiecte de reabilitare urbanistica. In concluzie, putem spune ca am pierdut o mare sansa”, afirma arhitectul Stefan Ghenciulescu.
Proiectul Magic Blocks este realizat de Asociatia Zeppelin, Archis Intervention, Point 4 si revista Arhitectura in parteneriat cu Hackenbroich Architekten, ATU Space Syntax Romania si Platforma 9,81.
0
5
