Uber cere retragerea temporara sau amendarea OUG-ului pentru modificarea legii 38/2003: Daca proiectul trece se deschide calea unor abuzuri fata de soferi. Toti vor fi descurajati

Luni, 22 mai 2017, 15:35 Economie | IT

​Uber este ingrijorata de viitorul sau in Romania fiindca ordonanta care va modifica legea 38/2003 si care va afecta activitatea companiei este aproape de a fi aprobata. Cei de la Uber spun ca soferii risca sa fie amendati daca proiectul de ordonanta trece si efectul grav este ca toti vor fi descurajati sa mai activeze in aplicatie. Cei de la Uber se plang ca autoritatile, desi pareau initial sa tina cont de faptul ca Uber cere reglementarea serviciilor de ride-sharing, au cedat presiunii taximetristilor.  "Proiectul se grabeste sa amendeze ceva ce nu este definit", spun cei de la Uber care cer autoritatilor sa se inspire din legile unor tari precum Estonia, Marea Britanie sau Portugalia.

Contextul mai larg in care se petrec lucrurile este cel in care foarte multi sunt nemultumiti de calitatea serviciilor de taximetrie si mai ales de faptul ca soferii refuza masiv cursele sau cer tarife uriase noaptea. La final de aprilie au fost proteste de amploare ale taximetristilor, dar pe retelele sociale s-a starnit o uriasa polemica fiindca multi nu mai concep sa mearga cu taxi-ul dupa ce s-au obisnuit cu Uber.

"Daca proiectul de ordonanta trece in aceasta forma este posibil sa se deschida calea unor abuzuri asupra soferilor parteneri. De ce? Pentru ca in acest moment nu avem o legislatie de ride-sharing care sa faca diferenta intre serviciile de transport anonime, ilegale, nefiscalizate, si serviciile de ride-sharing precum Uber". spune purtatorul de cuvant al Uber, Alexandra Corolea.

Ea spune ca soferii risca sa fie amendati, sa le fie suspendate placutele de inmatriculare si efectul va fi ca oamenii vor fi descurajati sa mai faca asta. "Sunt cateva mii de soferi in toata tara si ii descurajezi total si consumatorul mu va mai avea aceasta optiune.  Descurajezi un serviciu care este transparent si bun si, spre exemplu, oamenii care comanda un Uber vor astepta in loc de patru minute in Bucuresti, opt-noua minute". Proiectul se grabeste sa amendeze ceva ce nu este definit, adauga reprezentanta Uber.

Supararea Uber vine de la faptul ca din noul proiect este scoasa sintagma "in mod repetat". Cei de la Uber spun ca la o zi dupa primul protest al taximetristilor, pe 27 aprilie, guvernantii au promis Uber ca vor gandi o lege care sa tina cont de cele semnalate de companie. Ei spun insa ca pe 12 mai autoritatile s-au intalnit cu cei de la COTAR si pe 17 mai a fost publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor proiectul de ordonanta care tinea cont doar de dorintele COTAR.

Cei de la Uber insista ca serviciile pe care le ofera nu sunt de taximetrie si cer un cadru de reglementare pentru servicii speciale de tipul Uber, asa-numitele servicii de ride-sharing.

"Spre deosebire de un serviciu de taxi, care este un serviciu public, deschis tuturor, Uber este o comunitate online inchisa si, ca sa accesezi platforma si serviciile de pe ea trebuie sa ai un cont cu parola, sa-ti pui acolo date personale, date de card. Ca sofer trebuie sa aduci cazier judiciar. Este o comunitate inchisa, nu vei putea lua niciodata un Uber de pe strada, nu exista asa ceva", spune Alexandra Corolea. Ea adauga ca majoritatea soferilor de Uber fac asta ocazional, cei mai multi conduc sub zece ore/saptamana, unii conduc cateva saptamani, apoi iau o pauza de luni de zile si revin. la fel, sunt oameni care conduc doar cateva saptamani si nu mai revin. Tot in Romania sunt si cateva sute de pensionari care fac Uber pentru a-si "rotunji" veniturile.

Cei de la Uber spun ca existe mai multe modele legislative ce pot fi adaptate si la noi, astfel ca nu trebuie sa cream ceva de la zero. Ar fi trei modele ce pot fi luate in considerare si aplicate si la noi. De exemplu in SUA exista un regim de licentiere a companiilor de ride-sharing, iar in Marea Britanie, Franta si Portugalia se pot obtine licente individuale de transport comercial. Cel mai bine stau doua tari cunoscute pentru modul in care au integrat internetul in activitatile de zi cu zi: Lituania, dar mai ales Estonia (supra-numita si E-stonia). Acolo activitatile de ride-sharing sunt reglememtate ca sector distinct, cu obligatii si conditii extrem de clare, atat pentru platforma de tehnologie, cat si pentru soferii parteneri.

Uber are 300.000 de utilizatori, dintre care 250.000 in Bucuresti. Numarul se refera la utilziatorii care au mers cel putin o data cu Uber. Numarul celor care merg cel putin o data pe luna este cu siguranta mai mic.

De ce conteaza atat de mult "caracterul ocazional"? Cei de la Uber spun ca nu poti compara un om care face transport zi de zi si are aceasta meserie (referire la taxi) cu oameni care fac asta intr-un sistem inchis, 100% controlat, sub anumite conditii stricte pentru soferi (referire la Uber)

Purtatorul de cuvant al Uber Romania spune ca intai trebuie creat un cadru legal clar pentru aceste servicii de ride-sharing si reprezentanta companiei se arata deschisa si la posibilitatea ca pe viitor sa existe o forma de licentiere si conditii mai multe decat in prezent. "Este insa foarte important sa nu limitezi accesul, sa fie un sistem care nu pune piedici. (...) Depinde de ce va insemna sa obtii acea licenta, de costurile ei".

Reamintim ca pe 11 mai avocatul general al CJUE a spus ca Uber este un serviciu de transport si poate fi obligata de autoritati sa dispuna de licente si autorizatii precum se intampla in cazul altor servicii de transport. Pozitia exprimata de avocat reprezinta o opinie si nu o decizie finala a Curtii, aceasta fiind asteptata pana la finalul anului.

Insa avocatul facea o distinctie interesanta si isi detalia pozitia  Uber "nu poate fi considerata ca simplu intermediar intre soferi si pasageri (...) indubitabil transportul (serviciu care nu este furnizat pe cale electronica) reprezinta principala prestatie a Uber si cea care ii confera sens din punct de vedere econimic", spune avocatul general.

Avocatul general aprecia ca, desi revine instantei nationale atributia sa stabileasca si sa evalueze situatia de fapt, serviciul in cauza este un serviciu mixt, o parte a acestui serviciu fiind realizata prin mijloace electronice, iar cealalta, conform definitiei, nefiind realizata astfel.

Cum vede Uber Romania lucrurile? "Trebuie sa facem distinctia intre doua lucruri: activitatea platformei si activitatea pe care o intreprind soferii parteneri. Uber este o aplicatie, iar in Romania intermediaza servicii de ride-sharing oferite de soferii parteneri", explica Alexandra Corolea. De ce in aceste conditii soferii de Uber nu trebuie sa se autorizeze?  "Fac o forma diferita de transport fata de cele existente".

Daca intr-o tara, Uber ar fi obligata sa functioneze ca serviciu de taxi, acest lucru "ucide modelul Uber si descurajeaza oamenii sa-si imparta masina pentru ca oamenii respectivi, daca voiau sa se faca soferi de taxi, puteau sa se faca. La Uber sunt oameni care decid sa isi imparta masina personala un anumit timp cu alte persoane".

O problema controversata tine de taxele platite de Uber si de soferi. Cei de la companie explica faptul ca 75% din valoarea cursei ramane la soferul partener care colaboreaza cu Uber prin PFA sau SRL si plateste taxe la stat. Uber retine un sfert din valoare, ce se intampla cu acei bani? "Este vorba de serviciul de intermediere. Noi punem la dispozitie aceasta platforma tehnologica. Aici sunt doua lucruri: Uber are o entitate in Romania, o subsidiara inregistrata aici care plateste taxe aici si mai este o entitate din Olanda care detine aplicatia".

Datele de pe Ministerul Finantelor arata ca Uber System Romania, care la final de 2015 avea trei angajati, a avut in acel an o cifra de afaceri de 1,52 milioane lei si 55.000 lei profit.

Aceste servicii de transport din economia colaborativa au fost subiect de discutie in Parlamentul European la final de 2016, acesta adoptand o rezolutie gandita sa sprijine dezvoltarea acestor servicii de transport.

Platformele colaborative de transport pot fi o solutie extrem de buna in cele mai aglomerate orase unde transportul public nu mai face fata si numarul de masini este extrem de mare.

Parlamentul European face referire si la un raport al CE din primavara lui 2016 care spunea ca interdictiile la adresa acestor aplicatii ar trebui sa fie o solutie de ultima instanta si ca prestatorii acestor servicii nu ar trebui sa fie obligati sa obtina autorizatii si licente decat in anumite cazuri.

PE spune ca serviciile de transport din economia colaborativa trebuie incuarajate si fiindca promoveaza antreprenoriatul si aceste platforme online pot face rapid o legatura intre cerere si oferta, creand si locuri de munca.