În Silicon Valley au fost create câteva dintre tehnologiile fără de care nu mai putem trăi, iar regiunea este celebră pentru universități și pentru numărul mare de oameni care chiar au schimbat lumea. În același timp însă, zona este cea mai scumpă din SUA la capitolul locuințe, numărul de oameni fără adăpost nu este mic, prețurile sunt uriașe și peste 100.000 de oameni petrec mai mult de trei ore pe zi în drumul către locul de muncă. Mai jos puteți citi ce spun despre viața din Silicon Valley doi români care trăiesc de mult timp acolo, puteți afla cât costă diverse lucruri, care sunt părțile bune al vieții de acolo, dar și cum a început totul, acum peste 50 de ani.
Zona Silicon Valley, nu este clar delimitată, dar se întinde pe o suprafață de sub 5.000 kmp, cam cât un un județ de la noi, populația este de 3 milioane de oameni, iar numărul celor angajați este de 1,7 milioane, cu un venit mediu anual brut pe locuitor de 146.000 dolari.
Artera principală din Vale este o autostradă aglomerată numită El Camino Real care în trecut lega cele 21 de biserici misionare din California. Numele înseamnă Calea Regală.
Statul California, luat separat, ar fi a șaptea cea mai mare economie a lumii. Suprafața este de 400.000 kmp, aproape dublu față de România, iar Silicon Valley reprezintă puțin sub 1% din întregul stat care are aproape 40 de milioane de locuitori. Cele mai frumoase locuri din ”The Golden State” sunt parcul național Yosemite, deșertul Death Valley, orașele Los Angeles și San Francisco și regiunea viilor din Napa Valley.
Micile orașe din Silicon Valley nu sunt turistice, fiind vorba de una dintre cele mai dens locuite regiuni ale SUA, pline de mașini, parcări, autostrăzi, aglomerări de case și campus-uri tech sau universitare.
Multe regiuni din lume aspiră la supranumele de ”Silicon valley al țării X sau Y”. Spre exemplu, Tel Aviv în Israel, Bangalore în India sau Sophia Antipolis în Franța. Dar în adevăratul Silicon Valley lucrurile nu merg așa de grozav, chiar dacă investițiile sunt la maximul istoric, tranzacțiile mari au atins un nou record și șomajul este la un minim istoric. Pe de altă parte, mulți plătesc peste 2.500 de dolari chirie pe lună, studiile universitare costă peste 50.000 de dolari/an și transportul public este mult mai puțin dezvoltat decât în Europa, astfel că trei sferturi dintre angajați se duc cu mașina la lucru, aglomerând la maxim autostrăzile.
De ce este special locul: puțină istorie
Regiunea și-a căpătat nunele Silicon Valley în 1971 când Don Hoefler, editorialist la săptămânalul Electronic News, a scris o serie de articole sub titlul ”Silicon Valley USA”.
Dar ce este Silicon Valley? O fâșie lată de teren plat, de peste 60 km lungime, de la sud de San Francisco, până la San Jose, cele mai cunoscute orașe fiind Palo Alto și San Jose. Regiunea era cunoscută până în 1960 pentru livezile de caiși din Santa Clara, dar apoi totul s-a schimbat datorită unor companii precum HP, Fairchild și mai ales Intel, care au transformat economia locului și modul în care este gândit business-ul.
Magazin Ferrari în Silicon Valley
Regiunea a devenit celebră pentru firmele debutante, finanțate cu capital de risc, firme care au adus pe piață produse ce aveau să cucerească lumea și au adus și o cultură de business cu totul diferită de ce era până atunci.
În prima parte a secolului XX capitalul de risc și investițiile în companii private fuseseră doar la îndemâna unor familii super-bogate precum Rockefeller sau Vanderbilt, dar după 1950 au apărut în California companii dispuse să finanțeze cu capital de risc antreprenori cu idei strălucite, dar care nu puteau obține împrumuturi bancare pentru a-și dezvolta afacerea. Cele mai mari companii de tehnologie aveau să-și înceapă afacerile datorită unor investitori care și-au riscat banii, dar au ajuns să câștige enorm când business-urile au ajuns mari. Nu de puține ori aceste companii, imediat după ce au fost create, s-au lovit de zeci de refuzuri de finanțare, dar fondatorii insistenți au găsit până la urmă oameni dispuși să parieze pe ei.
Stanford Memorial Church
”Aici în Silicon Valley parcă ar fi ceva în apă, în aer în sol, ceva care îți spune că este OK să începi un business cu un mare grad de risc, ceva extrem de complicat, ceva ce pot face bine doar câțiva oameni”. spune Geoff Ralston, președintele Y Combinator, acceleratorul care a impulsionat dezvoltarea unor companii precum Airbnb sau Dropbox.
Specifice pentru ”Vale” sunt cultura corporatistă și stilul de management cu totul diferite de companiile de pe Coasta de Est cu structura lor ierarhică și rigidă. La Intel (înființată în 1968) s-a manifestat din plin acest stil ce avea să definească Silicon Valley, un stil nonconformist în care șefii aveau birouri simple, ierarhia managerială a fost aplatizată, uneori se ieșea vinerea la bere, iar programul de lucru era flexibil (a nu se înțelege însă că se muncea puțin, din contră, erau și oameni care stăteau peste 60 de ore pe săptămână la muncă).
Prin Redwood City
Chiar și angajații tineri erau forțați să ia inițiativa, iar când aveau o problemă nu erau trimiși la șeful lor, ci erau încurajați să găsească singur soluții. Tot în Silicon Valley s-a născut și o tipologie de conducere care avea să se regăsească la vârful multor companii IT de top unde fondatorii erau persoane cu specializări diferite și caractere diferite, dar ajungeau să se completeze, unii fiind cercetătorii geniali, iar alții, manageri geniali.
De exemplu, la Intel, Robert Noyce a fost super-vizionarul, Gordon Moore a fost inginerul sclipitor, iar Andy Grove (născut la Budapesta) a fost managerul extraordinar de eficient. Fără el, compania, care, beneficia de ideile a doi oameni strălucitori, nu s-ar fi putut descurca în afaceri și nu ar fi putut avea o ordine interioară.
Câteva repere despre un loc special
Regiunea Silicon Valley nu are granițe clar determinate, dar s-a extins față de începuturile centrate pe Santa Clara County, cuprinzând și San Mateo County și porțiuni din comitatele Alameda și Santa Cruz plus zona South San Francisco.
Care sunt cele mai cunoscute orașe și ce companii au sediul central în ele
San Jose, cel mai mare oraș din regiune și sediu pentru companii mari precum Cisco Systems, eBay, PayPal, Adobe, Broadcom și Western Digital
Palo Alto - celebru pentru Stanford University dar și pentru că găzduiește sediile unor companii precum HP și Tesla Inc
Mountain View - oraș celebru pentru sediul Google, pentru Mozilla Foundation și pentru Computer History Museum
Cupertino - celebru pentru sediul Apple
Santa Clara - orașul unor companii precum Intel, Nvidia și AMD
Menlo Park, celebru pentru sediul Facebook
Redwood City, cunoscut pentru sediul unor companii precum Oracle și Electronic Arts
Sunnyvale, celebru pentru Yahoo!
Indicatorii economici ai zonei arată excelent la prima vedere, dar ascund lucruri sumbre.
Anul trecut s-au creat 30.000 de noi locuri de muncă, șomajul a atins minimul ultimilor 19 ani (2,1%) și productivitatea medie/angajat a atins un nou record, de 241.000 dolari/an, se arată în ediția 2020 a raportului Silicon Valley Index, un document de 124 de pagini care detaliază toate aspectele vieții din regiune. Raportul este întocmit de ONG-ul Joint Venture Silicon Valley.
Profilul regiunii Silicon Valley (sursa Silicon Valley Index)
Investițiile în companiile din Silicon Valley și San Francisco au atins un maxim de 42 miliarde dolari anul trecut când au fost 92 de tranzacții mai mari de 100 milioane dolari și 22 de companii locale au debutat pe Wall Street.
Pentru al treilea an consecutiv numărul celor care pleacă din Silicon Valley este mai mare decât al celor care vin (în trei ani au venit 58.000 de oameni, dar au plecat 69.000.
Ludwig Galambos (foto HotNews.ro)
În succesul Silicon Valley un rol esențial îl au universitățile
”Dacă vii aici și ești într-adevăr bun, toată lumea va trage de tine să te angajeze. Profesorul meu este israelian, nu mai are niciun israelian în echipă, iar cei mai mulți din echipă sunt francezi. Când ai coborât din avion ești considerat american, nu-i interesează ce a fost tatăl tău sau că vorbești cu accent. Important este să fii bun, să fii muncitor și să fii cinstit”, spune pentru HotNews.ro, Ludwig Galambos, cercetător la Stanford University. El trăiește de 30 de ani în Silicon Valley și domeniile de activitate includ electro-optica și nanotehnologia.
Stanford Bookstore (foto HotNews.ro)
George Roth, senior manager la UiPath, dă exemplu teoria pădurii tropicale” (theory of the Rainforest) dezvoltată și de un profesor de la Stanford care spune că diversitatea este parte a creativității și inovației. Teoria spune că practic, dacă o plantație de bananieri este lovită de o boală, toți copacii mor, dar în pădurea tropicală nu există - datorită diversității plantelor - o boală care să poată să distrugă tot . ”Dacă lucrezi doar cu oameni din țara ta nu este suficient, o combinație de oameni din multe țări este cheia pentru o creativitate super-eficientă fiindcă are particularitățile lui fiecare popor”, spune Roth care este și consul onorific al României la San Francisco.
Datele raportului Silicon Valley arată că 38% dintre rezidenții din regiune sunt născuți în străinătate, ponderea fiind mare față de cea din 1940 (16%) și cea din 1960 (28%).
Cercetarea merge bine și datorită filantropilor
Galambos explică faptul că multe companii fac donații pentru proiecte universitare și într-o bună parte dintre situații companiile pun condiția ca și statul să finanțeze o parte din proiect, în unele cazuri 50:50. Companiile donează, dar și oameni de afaceri o fac, o direcție prioritară fiind domeniul sănătății.
Google Storage Server la Stanford (foto HotNews)
La Stanford diverse clădiri și săli poartă numele companiilor donatoare sau a persoanelor fizice. Datele Silicon Valley Index arată că, dintre companii, cel mai mult a donat compania imobiliară Sobrato Organization, 73 milioane dolari. Dintre companiile de tehnologie cel mai mult au donat Google, Cisco System, Intel, SAP, Adobe, Oracle și Nvidia.
George Roth explică faptul că prin acest mecanism companiile rezolvă problema recrutării și găsesc super-talente pe care apoi le angajează. ”Companiile găsesc aici studenți de vârf care rezolvă probleme ce ar costa de zece ori mai mult dacă ar fi rezolvate de cercetători”, mai spune el. În plus, completează Galambos, se lucrează mult, în unele cazuri și 18 ore pe zi.
În campusul Stanford
Companiile plătesc uneori și tezele de doctorat, dar nu condiționează studenții să stea un anumit număr de ani la ei.
Cât costă facultatea la Stanford? 52.000 de dolari/an fără a include masa și cazare pentru ”undergraduate education”, iar la ”graduate education” este 80.000 de dolari. Dacă mergi la doctorat (PhD) ai plătită masa și cazarea și primești lunar și un fel de salariu, cam de 2.000 de dolari, spune George Roth.
Locul unde nu poți trăi decent fără 8-10.000 de dolari pe lună
Ce salarii sunt în Silicon Valley? George Roth dă câteva exemple: un programator la început de carieră poate câștiga anual peste 100.000 de dolari/an. Cei cu experiență au peste 200.000 dolari și pot ajunge la 400.000 dolari/an. Pe de altă parte, profesorii au salarii mai mici și le este aproape imposibil să-și cumpere o casă.
Antreprenorul George Roth spune că marea problemă ține de costul uriaș al caselor și al chiriilor: în Palo Alto este imposibil să găsești casă la sub 800.000 de dolari și adesea prețurile trec de un milion de dolari. Chiriile sunt de ordinul miilor de dolari. Un exemplu, o chirie pentru un spațiu de 100 mp unde stau doi studenți trece de 4.000 dolari/lună. Sunt destule cazurile în care un om plătește 3.000 de dolari chiria/lună, astfel că un salariu de 8-10.000 de dolari nu mai pare așa îndestulător. Foarte puțini își permit să stea singuri și aproape mereu rentează să mai împarți chiria cu cineva.
San Francisco Foto HotNews.ro
”Ca să poți cumpăra o casă trebuie să ai avans de minim 10%, adică 100.000 de dolari, dar cine termină facultatea, spre exemplu dacă ai terminat medicina sau dreptul, are datorii de peste 100.000 de dolari pentru că plătești studiile. Dacă ai deja așa o datorie nu ai de unde să mai vii cu 100.000 dolari avans pentru o casă”, spune George Roth. Datoriile pot fi de ordinul sutelor de mii de dolari.
”Se spune că dacă vrei să ai o viață la nivelul de jos al confortului în zona asta îți trebuie 90.000 de dolari/anual”, spune Roth. Pentru o viață un pic mai bună, măcar 10.000 dolari/lună.
”Este cel mai scump loc de locuit din lume”, completează Galambos
Raportul despre Silicon Valley oglindește cele spuse de cei doi români: inegalitatea în venituri este la un maxim istoric fiindcă 13% dintre gospodării dețin mai mult de 75% din bogăția regiunii. Chiar dacă veniturile medii au crescut, prețul locuințelor și chiriile s-au dus atât de mult în sus, încât este tot mai mare numărul celor care se descurcă la limită.
Cum a evoluat prețul mediu al caselor în două decenii (sursa Silicon Valley Index)
Venitul mediu pe gospodărie a fost în 2018 de 126.000 dolari în Silicon Valley, atingând un maxim istoric (în 2011 era de 103.000 dolari). Spre comparație, venitul mediu în California a fost în 2018 de 75.000 dolari, iar în SUA, de 62.000 dolari. În 30% dintre gospodării venitul anual trece de 200.000 de dolari, iar în 13% trece de un milion de dolari.
La polul opus, în 53% dintre gospodării veniturile sunt mai mici de 100.000 de dolari/an și acestea dețin doar 2% din bogăția regiunii. În 350.000 de gospodării economiile sunt mai mici de 25.000 de dolari. Datele mai arată că în aproape 30% dintre gospodării nu sunt suficienți bani încât nevoile de bază să fie îndeplinite fără asistență informală (fie ea privată sau publică).
Dincolo de costurile cu locuința mai este o problemă: asigurarea de sănătate este costisitoare și diverse intervenții care nu sunt acoperite de aceasta costă enorm în SUA. O lucrare dentară care la noi este câteva sute de dolari poate fi lejer câteva mii, iar o operație mai complexă care în România costă câteva mii de dolari ajunge la ordinul zecilor de mii de dolari în SUA. În aceste condiții, viața unei familii de clasă medie poate fi grav ”dată peste cap” dacă apare chiar și o afecțiune de sănătate destul de ușoară, fiindcă de multe ori datoriile pentru achitarea operației și/sau tratamentului ajung a fi plătite în mai mulți ani.
Prețuri ”astronomice” în centrul ”galaxiei” tech
Silicon Valley este cel mai scump loc la capitolul chirii sau prețuri pentru locuințe, iar asta și fiindcă s-au construit prea puține față de cerere. În ultimii nouă ani s-au construit 173.000 de unități locative în zonă, deși au fost create 821.000 de noi locuri de muncă. Cu un preț mediu al unei locuințe de un milion de dolari nu este de mirare că în comitatele San Mateo și Santa Clara sunt peste 11.000 de oameni fără adăpost.
În San Francisco, prețul mediu al unei unități locative vândute este de aproape 1,4 milioane dolari, în timp ce în Silicon Valley prețul este de 1,1 milioane, cu o ușoară scădere în 2019, după nouă ani consecutivi de creștere. Prețurile medii erau de 600.000 de dolari în 2009 și 2011.
Chiriile sunt în San Francisco și San Jose de două ori mai mari decât media SUA, iar chiria medie lunară pentru un apartament este de 3.000 de dolari/lună în San Francisco.
Portalul Numbeo, care compară costul vieții între mii de orașe din lume, arată că viața este de patru ori mai scumpă în San Francisco, spre comparație cu Bucureștiul. Practic ai nevoie în San Francisco de 8.000 de dolari pe lună pentru a avea același nivel de trai pe care îl ai la București cu 2.000 de dolari. Prețul unui apartament în centrul metropolei americane poate trece și de 15.000 dolari/mp.
Prânz la fast-food
În San Francisco chiria pentru un apartament mic în centru este de 3.500 dolari/lună, iar în afara zonei centrale este de peste 2.500 dolari. La taxi este 3,5 dolari pornirea și 2,1 dolari/km. Benzina costă un dolar/litru, un meniu simplu la McDonalds costă 10-12 dolari, o masă la un restaurant obișnuit este 70-80 dolari. Grădinița costă pste 2.000 de dolari/lună, un abonament la cablu și internet este peste 60 de dolari/lună.
Drumul către muncă este tot mai lung și automobilul este ”rege”
Drumul către locul de muncă a devenit și el tot mai lung, media la dus fiind 30 de minute, cu 25% mai mult decât acum 15 ani. Însă a crescut ponderea celor care fac zilnic pe drum trei ore (dus-întors), fiind vorba de 101.000 persoane, adică 6% dintre angajații regiunii. Raportul Silicon Valley Index numește această categorie mega-commuters, ”mega- navetiști” și ponderea este dublă față de acum un deceniu.
Foto Flickr
Cei mai mulți dintre angajați merg singuri în mașină (73% din total, față de 78% acum 15 ani), iar 10% fac ”carpooling” (merg cel puțin doi în mașină și au anumite facilități). Transportul public este folosit de doar 6%. Ponderea celor care merg cu bicicleta la muncă este de 1,7% din total, dublu față de 2003. În patru ani au murit 42 de bicicliști în accidente în regiune și peste 250 au fost răniți grav.
Silicon Valley este străbătută de o linie de cale ferată cu trenuri moderne cu vagoane etajate, linia de 75 km dintre San Francisco și San Jose, via Menlo Park (47 km), Palo Alto (55 km) - Mountain View (58 km de San Francisco). Sunt peste 25 de trenuri pe zi în timpul săptămânii și cele mai rapide fac 70 de minute, iar cele care opresc peste tot fac 85-95 minute.
După nouă ani consecutivi de creștere a numărului celor care folosesc aceste trenuri ale companiei Caltrain, în 2019 a fost primul an în care s-a înregistrat o scădere a numărului de călătorii. Față de 2010 s-a dublat numărul de călătorii pe ruta San Francisco - San Jose, dar este vorba de 65.000 de călătorii/zi, puține față de numărul total de oameni care lucrează în Silicon Valley.
Numărul de călători a scăzut anul trecut fiindcă au fost eliminate câteva trenuri din programul zilnic de circulație. Trenul ar putea fi folosit de mai multă lume, însă nu în puține cazuri locuința sau serviciul sunt la câțiva km de gară și în orașele mici aproape că nu există transport în comun.
Foarte puțini angajați ajung la muncă cu ajutorul unor autobuze sau microbuze puse la dispoziție de angajatori, datele fiind că se fac zilnic 1.100 de călători cu aceste ”shuttle-uri”.
De autobuzele puse la dispoziție de companii se leagă un protest de amploare care s-a soldat cu câteva atacuri cu pietre asupra așa-numitelor ”Google buses”, numele nefiind potrivit fiindcă autobuzele nu sunt doar de la Google, ci de la zeci de companii. Protestele au început în 2013 după ce s-a înmulțit numărul de autobuze și microbuze care duceau angajații companiilor de tehnologie de la locul de muncă la apartamentele lor din San Francisco. Criticii spuneau că aceste autobuze îngreunează mult traficul din oraș și municipalitatea nici nu primește compensații. În plus, în cartierele unde stăteau angajații cu salariile mari de la companiile IT chiriile au crescut. Lucrurile s-au mai rezolvat în timp și circulația acestor autobuze a fost reglementată, dar protestele nu au încetat total.
Valea nu mai este ce a fost?
Cifrele arată clar că ”motorul economic” al Silicon Valley este în continuare turat, dar sunt destui care spun că regiunea atât de lăudată nu mai vine cu ideile grozave cu care venea acum 10-15 ani.
Foarte multe voci critică Silicon Valley nu doar fiindcă este un loc scump, al inegalităților, ci și fiindcă, spun cei mai radicali, ar fi abandonat ”cultura” tech care a făcut regiunea celebră în lume. Pe scurt, ei spun că deja câteva companii au devenit atât de mari încât foarte puține startup-uri mai au loc să aibă succes pe cont propriu cu super-idei. Companiile foarte mari nu vor să inoveze mult și, aceeași oameni care lăudau cultura de startup spun acum că doar marile companii sunt forțe ale binelui, deși scandalurile din ultimii ani au arătat exact opusul.
La conferința Startup Grind din Redwood City
Opinia generală este că lucrurile s-au mai schimbat și în rândul investitorilor și al startup-iștilor. Investitorii au mulți bani, dar sunt mai sceptici și nu mai injectează bani în orice, ci vor mai multe dovezi că business-ul este viabil. În plus, optimismul irațional pentru care Silicon Valley era celebră s-a mai diminuat după ce câteva companii promițătoare fie au dat faliment, fie au fost forțate să-și restrângă mult activitățile. Multe startup-urii sunt mai atente cum cheltuiesc banii și încearcă să devină profitabile mai repede, nu după mulți ani de pierderi.
6
3
