Propunerea legislativă a Comisiei Europene menită a combate abuzarea sexuală a copiilor pe internet va transforma în mod fundamental internetul, afirmă responsabilul UE al protecției datelor, Wojciech Wiewiórowski, potrivit EUobserver, citat de Rador Radio România.
Proiectul de lege ce vizează materialele conținând abuz sexual contra copilului sau CSAM [sic! sintagma respectivă face obiectul proiectului de lege și e sinonimă cu „pornografie infantilă” - n.trad.], a ajuns să fie criticat dur de apărătorii dreptului la intimitate.
Aceștia afirmă că proiectul erodează eficiența criptării, supune involuntar copiii la riscuri chiar și mai mari de exploatare și creează un stat al spionajului în masă, în care fiecare cetățean va fi totodată și un suspect.
Însă Wiewiórowski a declarat luni că, în forma lui actuală, proiectul ar mai și „transforma în mod fundamental internetul și comunicația digitală, așa cum le cunoaștem acum”.
Wiewiórowski este supervizorul european al protecției datelor (EDPS), o instituție independentă cu sediul la Bruxelles însărcinată cu asigurarea respectării de către instituțiile și organele UE a dreptului la intimitate și protecției datelor ale cetățenilor.
La un seminar organizat de EDPS la Parlamentul European Wiewiórowski a declarat că propunerea Comisiei mai ridică și alte probleme.
„Sunt îngrijorat că pune în discuție fundamentele [dreptului la intimitate într-o societate democratică - n.a.], lucru care, odată ce acestea sunt subminate, duce la o transformare radicală de la care s-ar putea să nu mai existe cale de-ntors”, a declarat el.
Wiewiórowski, 52 de ani, a făcut totodată comparații cu statul polițienesc în care el însuși a trăit în tinerețe în Polonia.
Pe de altă parte, alte voci afirmă că proiectul anti-CSAM nici măcar nu va ajuta la combaterea pornografiei infantile.
Printre acestea se numără și Arda Gerkens, șefa instituției din Olanda însărcinate cu combaterea conținuturilor online legate de terorism și pornografie infantilă.
„Oricât ar fi de ilegal, o mare proporție a materialelor pe care le depistăm nu constituie rezultatul unui abuz sexual”, a declarat ea la același seminar EDPS.
În schimb, a afirmat ea, forma standard a pornografiei infantile se găsește cel mai frecvent pe site-uri de găzduit imagini, utilizate pentru răspândirea materialelor pe dark web.
Ea a mai precizat că aproximativ 90% din abuzurile fizice sunt comise de persoane pe care victimele le cunosc.
„Scanarea comunicațiilor private va semnala cu siguranță situații problematice. Însă nu aceasta e soluția pentru combaterea abuzării sexuale a copiilor”, a declarat ea, precizând că imaginile cu abuzuri ajunse publice constituie adesea rezultatul spargerii unor conturi private.
O soluție mai bună, afirmă Gerkens, ar fi să se investească mai mult în mecanismele polițienești deja existente și să se consolideze cooperarea dintre statele UE.
Atacuri la persoană
Comisia afirmă că propunerea pe care a prezentat-o în mai 2022 îi vizează pe furnizorii de servicii și de găzduire online.
Ea le-ar impune unor companii precum Signal și WhatsApp să detecteze, să raporteze și să șteargă pornografia infantilă în cadrul serviciilor lor. Și mai prevede înființarea unui nou centru independent al UE care să ajute statele membre la prevenirea infracțiunii.
Însă dezbaterea din jurul proiectului a devenit atât de dură încât s-a ajuns în unele cazuri și la aspecte personale.
Luna aceasta Ylva Johansson, comisarul UE însărcinat cu combaterea pornografiei infantile [de fapt comisarul de interne - n.trad.], a acuzat, fără a da nume, că a fost supusă la atacuri [verbale] misogine și sexiste de către apărători ai dreptului la intimitate.
„Violența limbajului lor poate că le subminează tentativele de a se recomanda drept partea rezonabilă la această dezbatere”, a declarat ea.
Ea va participa miercuri la o dezbatere cu europarlamentarii din comitetul libertăților civice. Deși nu s-a confirmat încă, comitetul ar trebui să voteze pe 13 noiembrie cu privire la proiectul de lege, potrivit EUobserver, citat de Rador Radio România.
