Facebook împlinește, duminică, 20 de ani. În 4 februarie 2004, pe când avea 20 de ani, Mark Zuckerberg lansa „Thefacebook”, un proiect gândit să îi conecteze pe studenții de la Harvard. Patforma a crescut rapid, s-a extins la alte facultăți și licee, apoi la nivel global și a devenit Facebook.com în august 2005. De atunci, cea mai populară rețea socială din lume a fost reproiectată de zeci de ori, scrie BBC.
Facebook este pe primul loc în topul celor mai populare reţele sociale din întreaga lume din ianuarie 2024, după numărul de utilizatori activi lunar - 3,049 de miliarde.
Patru moduri în care Facebook a schimbat lumea, în cei 20 de ani:
1. Facebook a schimbat jocul social media
Înainte de Facebook au existat și alte rețele sociale, precum MySpace, dar platforma lui Mark Zuckerberg a „explodat” instantaneu când a fost lansată, în 2004, demonstrând cât de rapid poate lua amploare o platformă online de acest tip.
În mai puțin de un an, a adunat un milion de utilizatori, iar în patru ani a depășit MySpace, alimentat de inovații precum capacitatea de a „eticheta” oamenii în fotografii. A lua o cameră digitală, într-o ieșire noaptea în oraș, apoi a-ți eticheta prietenii în zeci de imagini a fost un element de bază al vieții adolescenților la începutul anilor 2000.
Până în 2012, Facebook depășise un miliard de utilizatori pe lună și, în afară de o scurtă problemă la sfârșitul anului 2021 - când utilizatorii activi zilnic au scăzut pentru prima dată - platforma a continuat să crească.
Prin extinderea în țări mai puțin conectate și oferind internet gratuit, compania a menținut și a crescut numărul de utilizatori Facebook. La sfârșitul anului 2023, Facebook a raportat că avea 2,11 miliarde de utilizatori zilnic.
Ce-i drept, Facebook este mai puțin popular decât era înainte printre tineri. Cu toate acestea, rămâne cea mai populară rețea socială din lume și a inaugurat o nouă eră a activității sociale online, scrie BBC.
Unii văd Facebook și pe rivalii săi drept instrumente de putere pentru a conecta oamenii. Alții, le văd drept elemente de distrugere care creează dependență.
2. Facebook a făcut ca datele noastre personale să fie valoroase... și mai puțin personale
Facebook a demonstrat că strângerea de like-uri și antipatii din partea noastră este extrem de profitabilă.
Acum, compania-mamă a Facebook, Meta, este un gigant de publicitate care, alături de Google, ia partea leului din banii de publicitate la nivel mondial.
Joi, Meta a raportat venituri de peste 40 de miliarde de dolari pentru ultimul trimestru al anului 2023, în principal din oferirea de servicii de publicitate foarte bine direcționate. Aproximativ 14 miliarde de dolari au fost declarați drept profit.
Dar Facebook a arătat și unde poate merge prost colectarea datelor. Meta a fost amendată de mai multe ori pentru gestionarea eronată a datelor cu caracter personal.
Cel mai mediatizat caz a fost scandalul Cambridge Analytica - ce a lucrat pentru campania lui Donald Trump și a deturnat date personale a zeci de milioane de utilizatori - în urma căruia Facebook a trebuit să plătească, după o acțiune în instanță, 725 de milioane de dolari. În 2022, Facebook a plătit UE și o amendă de 265 de milioane de euro pentru că a permis extragerea datelor cu caracter personal de pe site. Și anul trecut, compania a primit o amendă record de 1,2 miliarde de euro de la Comisia irlandeză pentru protecția datelor, pentru transferul datelor utilizatorilor europeni în afara jurisdicției. În prezent, Facebook face apel împotriva amenzii.
3. Facebook a transformat internetul în instrument politic
Oferind publicitate direcționată, Facebook a devenit o platformă majoră pentru campania electorală din întreaga lume.
De exemplu, în cele cinci luni care au precedat alegerile prezidențiale din SUA din 2020, echipa lui Donald Trump a cheltuit peste 40 de milioane de dolari pe reclame pe Facebook, potrivit unei analize Statista.
Facebook a contribuit și la schimbarea politicii de bază, permițând grupurilor disparate de utilizatori să se adune, să facă campanii și să planifice acțiuni la scară globală.
S-a spus că Facebook și Twitter au fost cruciale în timpul „Primăverii Arabe”, ajutând la coordonarea protestelor și la răspândirea știrilor despre ceea ce se întâmpla pe teren.
Dar folosirea Facebook în scopuri politice a fost criticată pentru unele dintre consecințele sale, inclusiv pentru impactul asupra drepturilor omului. În 2018, Facebook a fost de acord cu un raport al ONU care spunea că nu a reușit să împiedice oamenii să folosească platforma pentru a „incita la violență offline” împotriva populației Rohingya din Myanmar.
4. Dominația Meta
Odată cu succesul uriaș al Facebook, Mark Zuckerberg a construit o rețea socială și un imperiu tehnologic fără precedent în ceea ce privește numărul de utilizatori și forța acesteia.
Companiile emergente, inclusiv WhatsApp, Instagram și Oculus, au fost achiziționate și turbo-alimentate sub compania-umbrelă Facebook, care și-a schimbat numele în Meta, în 2021. Meta spune acum că peste trei miliarde de oameni folosesc cel puțin unul dintre produsele sale în fiecare zi.
Iar atunci când nu a putut să-și cumpere rivalii, Meta a fost adesea acuzată că i-a copiat pentru a-și menține dominația.
Funcția Stories, care dispare de pe Facebook și Instagram, este similară unei funcții-cheie de pe Snapchat. Instagram Reels este răspunsul companiei la provocarea prezentată de aplicația de partajare video TikTok. Iar Threads este încercarea lui Meta de a imita X (fostul Twitter).
Tactica a devenit mai importantă ca niciodată, datorită concurenței mari și a unui mediu de reglementare mai strict.
În 2022, Meta a fost forțată să vândă producătorul GIF Giphy în pierdere, după ce autoritățile de reglementare din Marea Britanie i-au blocat dreptul de a deține acest serviciu din cauza temerilor de o dominație excesivă pe piață. (Sursa: BBC/ Foto: Dreamstime.com)
4
13
