Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Ce spune, intre altele, raportul "Piata de publicitate publica din Romania: Accelerati!":
- In cadrul studiului au fost verificate procedurile de achizitii (licitatii si cereri de oferte) publicate pe e-licitatie.ro si a fost analizata respectarea regulilor de publicare a anunturilor/invitatiilor de participare pe publicitatepublica.ro
- Creste numarul de proceduri de achizitii de servicii publicitare, dar pierd teren masurile prin care pot fi controlate eficienta si oportunitatea respectivelor achizitii
- “Pretul cel mai mic” ramane cel mai des folosit criteriu de atribuire, in defavoarea criteriului “oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic”
- doar 45-50% din totalul procedurilor au avut anunturi/invitatii de participare in sistemul publicitatepublica.ro
- exista in continuare autoritati si institutii care nu numai ca nu publica anunturi/invitatii pe publicitatepublica.ro, dar nici nu sunt inregistrate ca autoritati contractante pe acest site
- Ioana Avadani: "In 2010 au fost adoptate reglementari legale care, in opinia Guvernul aveau sa accelereze absorbtia fondurilor europene. De accelerat poate au accelerat-o, 115 din cele 137 milioane lei din procedurile analizate provin din proiecte europene, dar doar in detrimentul transparentei si raspunderii autoritatilor.
Vezi informatii detaliate despre rezultatele studiului "Piata de publicitate publica din Romania: Accelerati!"
Nota redactiei:
- Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la temele anuntate, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.
- Va rugam sa nu adresati mai mult de doua intrebari pentru a da posibilitatea invitatilor sa raspunda la cat mai multe probleme ridicate de cititori.
Acordul de liber schimb UE-SUA
Dupa cum stim, guvernarea Nastase era incheiata la nivelul anului 2006, motiv pentru care este dificil de comparat situatia achizitiilor inainte de 2006 cu cea de dupa 2006.
Un lucru este cert: OUG 34/2006 a adus o serie de masuri de transparenta si acces la informatii, cu premise pentru o mai corecta si eficienta cheltuire a banului public.
Centrul pentru Jurnalism Independent a incercat, inca din anul 2004, sa sprijine autoritatile legat de crearea cadrului legislativ in domeniu. Dovada este Ordinul 183 din anul 2006 (http://www.anrmap.ro/PDF/legislatie/Legislatie%20Nationala/Legislatie%20in%20lb%20Romana/HG_782_2006_CNSC.pdf) care, din pacate, a fost abrogat in 2010.
Ceea ce am observat noi in perioada de monitorizare a procedurilor legate de publicitatea media este ca, desi reglementarea achizitiilor publice s-a imbunatatit, s-au imbunatatit si metodele de ocolire sau de "utilizare proprie" a reglementarilor.
Spre exemplu, la nivelul unui oras, la o procedura de achizitie a fost solicitat, ca si criteriu de calificare, existenta unui certificat de audit emis de BRAT. Aceasta in conditiile in care singura publicatie din orasul respectiv, care avea un certificat BRAT, era "aproape" de primar.
Nu avem informatii despre cat reprezinta aceste sume, dar este posibil ca ele sa ajunga, cumulat, la milioane de lei anual.
Pe de alta parte, trebuie discutat si despre procedurile de achizitii organizate "in afara sistemului OUG 34/2006", adica in proiecte europene, de catre organizatii private (societati comerciale, ONG-uri) si in conformitate cu prevederi speciale privind achizitiile. Le regasim in cazul fondurilor structurale, la ministerele care se ocupa de POS DRU (Instructiunea 26 disponibila la http://www.fseromania.ro/index.php/implementeaza/instructiuni-si-alte-documente-pentru-implementare), POS CCE (instructiunile se gasesc incluse in Ghidul solicitantului de finantare) si POR (Instructiunile sunt anexate la Ghidul solictantului de finantare - vezi www.inforegio.ro).
Asa cum am specificat in raportul "PIAȚA DE PUBLICITATE PUBLICĂ DIN ROMÂNIA: ACCELERAȚI!", lansat ieri, estimam ca sumele derulate prin procedurile speciale ale POS DRU, POS CCE si POR depasesc 1 milion de Euro anual.
care-i criteriul preferat de mdrt, pretul cel mai mic sau avantajul economic?
La toate cele 3 proceduri a fost utilizat criteriul de atribuire "Oferta cea mai avantajoasa d.p.d.v. economic ".
Detalii gasiti in anexa 1 de la http://www2.cji.ro/articol.php?article=1503
Pentru procedura cu valoare de 430.000 lei, a fost utilizat criteriul "pretul cel mai scazut", pentru cea de 6.935.484 lei, criteriul "Oferta cea mai avantajoasa d.p.d.v. economic"
Detalii gasiti in Anexa 2 de la http://www2.cji.ro/articol.php?article=1503
Cele mai importante sume au fost 17.200.000 lei, 8.600.000 lei, respectiv 6.048.387,09 lei.
Doar intr-una dintre cele 9 proceduri a fost utilizat criteriul "pretul cel mai scazut" - e vorba despre o procedura cu valoare estimata de 5.514.105 lei.
Detalii puteti gasi in Anexa 3 si Anexa 4 la http://www2.cji.ro/articol.php?article=1503
aveti vreo evaluare cati bani se dau prin atribuire directa, cum s-a intamplat de exemplu cu popularizarea recensamantului?
daca e "pretul cel mai mic", nu e normal sa nu se prea aleaga nimeni - nici macar redactiile - cu cine stie ce?
In ceeace priveste sumele, ele pot sa fie cit de mici. Chiar si de citeva sute de RON (nici macar Euro). "Platesc un salariu", este justificarea pe care am intilnit-o cel mai des.
2. cum ati descrie activitatile PMB/primariilor de sector din Bucuresti si banii lor pentru publicitate, "din proiecte"?
3. Sa luam cazul Ontanu. Dl. Ontanu isi face periodic publicitate colosala pe strazi, cu reclamele acelea la concertele pe care le organizeaza "cu sprijinul dlui primar Ontanu"? Banii dusi pe self-promotion de catre autoritati se vad pe undeva?
de servicii având ca obiect difuzarea de reclamă sau alte forme de promovare prin intermediul
mijloacelor de informare în masă scrise, audiovizuale sau electronice".
Exista contracte de publicitate alocate pe criteriul "pretului cel mai mic" unde pretul acela este sub costurile de productie (pe pietele locale, companiile de presa isi cam stiu costurile si tirajele, uneori tiparesc toti la aceeasi tipografie, sau chiar la tipografia "concurentei"). D
Exista "contracte-cadru" de publicitate intre consilii locale si o anumita publicatei din care rezulta ca respectivul ziarar trebui sa publice, zilnic , pina l 8 pagini de publicitate ca sa ajunga la totalul sumei acordate.
Aceste distorsiuni pot fi documentate doar daca faci, in acelasi timp, o analiza a contractelor de publicitate si a continutului editorial al publicatiei/postului respectiv.
m-am intrebat de altfel mereu de ce ziare ca ale lui andronic sau alexandrescu luau bani de stat pe vremea lui nastase...
Dau pentru ca patronul acelei publicatii imi este prieten sau coleg de partid.
Dau, pentru ca o parte din banii aceia mi se intorc, sub alta forma.
Motive exista... :)
Pina in 2010 exista un ordin ANRMAP care obliga autoritatile publice sa utilizeze criterii profesionale in alocarea contractelor (pret/centimetru patrat/mia de cititori) - elemente care asigurau o minima garantie a faptului ca "banul urmeaza publicul", ca un numar cit mai mare de cetateni este 'atins" de o informatie emisa de o autoritate publica. Abrogarea acestui ordin a eliminat criteriile "tehnice" si a permis alocarea de contracte pe criteriile generale " cea mai buna oferta tehnico-economica" sau "pretul cel mai mic". Majoritatea contractelor sau dus pe acest ultim criteriu - care este si cel mai usor de trucat.
O alta tendinta este dominatia fondurilor europene in piata de publicitate - ceea ce ar pyutea atrage o atentie sporita din partea Comsiei Europene asupra modului in care sunt utilizati acesti bani.
O alta tendinta pe care a relevat-o cercetarea noastra - dar care urmeaza sa fie dezvoltata intr-o posibila cercetare ulterioara - este modul particular de formulare a criteriilor de calificare, care poate, in sine, sa se constituie in sursa de discriminare. De exemplu, am intilnit caiete de sracini care impuneau candidatilor sa fi avut un cunatum anume (detailat la leu) de contracte asemanatoare, derulate prin trei contracte in ultimii trei ani. Cuantumul si numarul de contracte erau identice cu contractele alocate in perioada data de autoritatea respectiva, catre o unica firma. In opinia noastra, aceasta este o "licitatie cu dedicatie". Dar, cum spuneam, ne dorim sa mergem mai adinc pe firul unor astfel de practici, pe care acum le putem identifica doar la nivel de exemplu.
2. De ce ati numit fenomenul: "publicitatea care nu se vede"?
Este vorba despre procedurile organizate in cadrul proiectelor cu finantare europeana, de catre organizatii private, in baza instructiunilor speciale privind achizitiile - POS DRU, POS CCE si POR.
Aceste instructiuni fac trimitere directa la publicarea in presa scrisa.
"Nu putem vedea" aceasta publicitate DECAT DACA PLATIM ZIARELE IN CARE APARE.
Altfel spus, este absurd ca, pentru a vedea ce se intampla cu banii europeni gestionati prin proiecte, cetateanul european sa plateasca ziare... ar trebui sa fie gratuit.
Mai mult, daca veti citi capitolul 6 al raportului PIAȚA DE PUBLICITATE PUBLICĂ DIN ROMÂNIA: ACCELERAȚI! veti vedea cate raspunsuri am primit la solicitarea noastra adresata unor astfel de organizatii (4% au raspuns).
Iar daca veti cauta pe internet informatii despre proiectele finantate din POS DRU, POS CCE si POR, veti descoperi ca multe nu au nici macar un site de prezentare, iar informatiile despre proiecte sunt disparate si uneori fara noima.
Piata de publicitate publica este alimenata, in acesti ani, si din fonduri europene. Aceasta deoarece pentru fiecare proiect este obligatorie publicitatea/prezentarea a ceea ce se intampla in proiect.
Ca un exemplu, numai in primele 10 luni ale anului 2011, din finantari europene, au fost finantate proceduri de achizitii de peste 68 milioane de lei (circa 15 milioane de Euro), in timp ce, de la bugetul de stat si bugetele locale, au fost finantate proceduri cu valori estimate de "doar" 17 milioane de lei (circa 4 milioane de Euro).
In opinia mea acesti bani nu urmaresc altceva decat sa mentina in viata o parte a mass-mediei.
De ce sunt folositi banii in detrimentul transparentei si raspunderii autoritatilor ? Deontologia profesionala nu are nici un cuvant de spus ?
Din pacate, unde se face publicitatea decid, cel mai adesea, autoritatile care gestioneaza aceste fonduri, adica ministerele.
Am mentionat mai sus cazurile POS DRU, POS CCE si POR, unde se face trimitere la publicarea in presa scrisa.
Asa ca, apare sursa de bani...
Cine castiga contractele este o alta problema. Putem observa ca, sunt dese situatiile in care principiile din OUG 34/2006 nu sunt respectate in totalitate. Ma refer aici la:
a) nediscriminarea;
b) tratamentul egal;
c) recunoasterea reciproca;
d) transparenta;
e) proportionalitatea;
f) eficienta utilizarii fondurilor publice;
g) asumarea raspunderii.
Pentru altii este un semn de "recunoastere" - faptul ca "ai prins" un contract cu statul inseamna ca esti din cercul celor "valabili". Lucrurile sunt complicate de faptul ca majoritatea patronilor de presa locala au si alte interese economice in zona - si acelea sunt adevaratele lor surse de venit.
In plus, ni s-a spus de multe ori ca "e criza", drept pentru care etica este un lux.
Eficienta unei campanii publicitare - publica sua ciomerciala - se face in baza verificarii modului in care s-au atins "tintele". Asta inseamna ca trebuie sa iti stabiliesti aceste tinte realist, inca de la inceput. In zona privata, asa se intimpla: vreau sa vind mai mult, vreau sa vind in zone in care pina acum nu am fost prezent, vreau sa cistig mai multa notorietate, etc.
In publciitatea publica, astfel de indicatori nu se stabilesc, nu se folosesc, nu se cunosc. Cind facem o campanie de genul "Explore Romanian Garden" - ar trebui sa imi fac publice si tintele: vreau sa am cu x% mai multi turisti, vreau ca incasarile sa imi creasca cu atit... etc. Apoi fac campania, cu aceste obiective in minte si, dupa 6 luni, fac un studiu (daca e vorba de notorietate sau awareness la public), imi verifica incasarile, etc... si vad daca am lucrat bine, daca respectiva campanie si-a atins scopul.
In zona publica nu se stabilesc astfel de obiective masurabile - si, ca atare, nu se fac studiile de evaluare.
Legea prvede obligativitatea publicarii unui "referat de oportunitate" la initierea contractului. Acolo ar trebui sa se regaseasca indicatorii de performanta ai oricarei campanii publicitare. In lipsa acestora, oricine poate sustine oprice: ca a fost un succes sau, dimpotriva, bani aruncati pe fereastra. De aceea insistam atit asupra respectarii legii - in spiritul ei, nu numai in litera ei.
Cit despre "cine" - orice campanie care se respecta ar trebui sa aiba o linie de buget care sa prevada si o masurare a impactului (de preferinta independenta - deci sa nu tina nici de autoritatea care plateste campania, nici de beneficiarul contractului).
Ceea ce incercam noi sa impunem este un tratament echiibrat si transparent al fondurilor publice, o alocare care sa aiba in centru publicul, nu interese de grup sau individuale.
Romania este in avantgarda unor astfel de studii - dar problema este relevanta si pentru alte tari (Italia este doar un exemplu).