Ce este "fake news"
Între zvon, farsă, propagandă, teoria conspiraţiei, fapte alternative sau simplă greşeală, expresia "fake news" este adesea suprasolicitată. Această utilizare polimorfă a conceptului tinde uneori să-i minimizeze importanţa. În discursul politic, expresia "fake news" este adesea utilizată pentru a desemna ceva ce este interpretat mai curând ca "fake news", adică ştire falsă. "Fake news" în engleză trimite mai curând la adjectivul "trucat". O "fake news" desemnează deci o informaţie deliberat falsă difuzată cu scopul de a manipula opinia publică şi a destabiliza o instituţie, un stat sau un proces democratic.
De ce sunt ele periculoase pentru democraţie?
Cum să combaţi dezinformarea?
Se înfruntă mai multe şcoli. În afara căilor judiciare clasice, acţionate în Statele Unite sau în Irlanda, unele state susţin o (auto-)reglementare mai severă a reţelelor de socializare (este cazul Comisiei Europene). Alţii s-au angajat pe calea legislativă, ca în Franţa, unde "legea anti-fake news" se loveşte totuşi de anumite principii ale libertăţii de exprimare. Unii, în sfârşit, susţin ideea unor programe de educaţie a media întărite. Belgia, relativ ferită de acest fenomen, a optat, a priori, pentru susţinerea iniţiativei "fact checking " (verificarea faptelor). Charles Michel a anunţat pe 9 octombrie că a deblocat un fond de 1,5 milioane de euro în acest scop. Contururile iniţiativei mai trebuie totuşi definite.