Anul 2024, când aproape jumătate din lume va fi afectată de alegeri, este un „an crucial” în lupta împotriva dezinformării, a declarat marți șeful diplomației europene, Josep Borrell, potrivit AFP.
Dezinformarea este „una dintre cele mai importante amenințări” cu care se confruntă democrațiile, a declarat Borrell în fața presei, prezentând cel de-al doilea raport pe această temă întocmit de departamentul său.
De ani de zile, Rusia a dezvoltat „o vastă infrastructură destinată să mintă, să manipuleze și să destabilizeze la scară industrială”, a avertizat Borrell.
Aceasta reprezintă o „amenințare la adresa securității” democrațiilor, ceea ce necesită o „luptă împotriva unei industrii care fabrică minciuni”, a avertizat el.
Aproximativ 945 de milioane de indieni sunt chemați la urne în luna mai pentru alegerile generale într-o țară care a devenit anul trecut cea mai populată din lume, înaintea Chinei.
La începutul lunii iunie, peste 400 de milioane de alegători din 27 de țări europene vor fi chemați să aleagă 720 de europarlamentari într-un scrutin transnațional uriaș.
Utilizarea inteligenței artificiale
Dezinformarea nu este cu siguranță ceva nou, dar mijloacele și capacitățile sale au fost de zece ori mai mari datorită rețelelor sociale și apariției inteligenței artificiale (AI), chiar dacă utilizarea acesteia din urmă este încă limitată, potrivit raportului.
Cu toate acestea, se evidențiază câteva exemple, printre care un videoclip creat de la zero de către AI care o prezintă pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ca și cum ar fi vorbit de pe un canal guvernamental oficial, și un videoclip retușat care îndeamnă ucrainenii să dea o lovitură de stat.
Acest al doilea raport, întocmit de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), a studiat un total de 750 de cazuri de dezinformare în întreaga lume între noiembrie 2022 și decembrie anul trecut.
„Fabrică de minciuni”
Cu câteva luni înainte de alegerile din Polonia de anul trecut, de exemplu, presa oficială belarusă a lansat mai multe canale de știri pe rețelele de socializare care vizau alegătorii polonezi, cu videoclipuri false care atacau candidații.
Potrivit lui Borrell, Rusia și China sunt principalii vinovați din spatele acestei „fabrici de minciuni”, Ucraina devenind principala țintă într-un moment în care Moscova încearcă să justifice invazia acestei țări de către armata sa, de la lansarea „operațiunii sale speciale” la 22 februarie 2024.
Politicieni și personalități publice au fost vizate, la fel ca și celebrități precum vedetele Margot Robbie și Nicolas Cage, ale căror imagini au fost folosite pentru a ajunge la un public cât mai larg.
În fața unor astfel de atacuri, raportul recomandă o serie de măsuri pentru a combate mai eficient acest fenomen.
Protejarea împotriva dezinformării înainte de alegeri se pregătește „cu luni de zile înainte” și este important să se extindă și să se adapteze aceste măsuri după alegeri, recomandă el.
Patru răspunsuri
Există patru răspunsuri posibile:
- „ignorați,
- stăpâniți,
- minimalizați
- redirecționați”.
În timpul campaniei electorale, cei implicați în lupta împotriva dezinformării trebuie să fie capabili să facă „exact diferența între a ignora sau a răspunde la amenințări”. Autorii raportului subliniază faptul că luarea de măsuri poate avea ca rezultat, uneori, acordarea de importanță chiar știrilor false pe care încercăm să le combatem.
În cazul în care trebuie să se ia măsuri pentru a limita această amenințare, raportul sugerează să se informeze cât mai devreme posibil platformele care transmit știri false, de exemplu, cerându-le să monitorizeze mai atent orice conținut legat de alegerile în cauză.
De asemenea, raportul precizează că ar trebui să fie posibile sancțiuni în cazul în care anumite rețele sau platforme sociale ar da dovadă de laxism.
„Conținutul periculos se răspândește ca un cancer, punând în pericol sănătatea democrației noastre”, a declarat Borrell. „Dar avem instrumentele necesare pentru a combate eficient această boală. Avem capacitatea de a face acest lucru, dar trebuie să facem și mai mult”.
5
26
