De sase ani, emisari ai diasporei se intalnesc tematic la Mangalia, rasfatandu-se, in completare, la festivalul Callatis si Miss Diaspora. Intalnirea anuala cu reprezentanti ai asociatiilor romanilor de pretutindeni "Hai acasa!" e un eveniment care a fost perpetuat sub diversele guvernari ale Romaniei. Anul acesta, accentul s-a pus pe mass-media diasporei romane si pe "spalarea" imaginii Romaniei peste granite.

Cat pionierat, cata gazetarie de perete, dar si cat real profesionalism se cere, in virtutea acestei nobile misiuni, unor oameni care in strainatate isi castiga painea, in general, din cu totul alte activitati?

Agentia de Strategii Guvernamentale, organizatoarea evenimentului din 12-15 august, a inventariat propuneri, urmand sa conceapa solutii si strategii pentru cosmetizarea Romaniei in lume prin acesti vectori suplimentari de imagine.

Mari si mici absenti

Paradiso e un hotel placut, cu piscina proprie, baza de tratament si sala de conferinte. In aceasta sala s-au intalnit la discutii peste 100 de romani reprezentativi din strainatate: sefi de asociatii sau delegati ai acestora, directori de publicatii, redactori si jurnalisti liber-profesionisti, scriitori, regizori si compozitori. Din Moldova, Ucraina si Serbia, pana in tarile Europei, SUA si Australia, purtatorii de cuvant ai romanilor de peste granitele Romaniei au facut cunostinta intre ei, cu autoritatile de stat si invitatii din prezidiu, au dezbatut problematici noi si altele arhicunoscute si niciodata rezolvate.

Pe diaspora si vocea ei se pare ca se bat diverse structuri din Guvern. La "Hai acasa!" Departamentul pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni (DRRP) din MAE nu s-a implicat, caci cu doar cateva zile inainte, in 7 august, organizase propriul Congres al Jurnalistilor Romani de pretutindeni, la Drobeta Turnu Severin. Cei circa o suta de jurnalisti din tara si din tarile din vecinatatea Romaniei "au fost onorati de prezenta presedintelui Basescu", dupa cum relateaza un participant. Basescu a trecut apoi Dunarea, iar la Kladova a fost o nunta de vis, in cuget si simtiri, cu romanii din Valea Timocului si Voivodina.

Sorin Stanciu, consilier in Guvernul Romaniei si administrator al evenimentului de la Mangalia, vorbeste de "paralelisme si competitii rau intelese" care apar uneori intre institutiile statului, in organizarea diverselor reuniuni cu participarea romanilor din strainatate.

Premierul Boc a avut si el o foarte mica prezenta intre presarii diasporei: o scrisoare in care ne spune ca stie "cat de importanta este mass media din Diaspora pentru romanii din afara tarii", in care ne informeaza asupra necesitatii reformei in institutiile statului roman, "chiar daca va trebui sa platim costurile politice". Emil Boc mai scrie despre "obligatia pe care o avem, atat noi, in tara, cat si dumneavoastra, in afara, sa fim solidari unii cu altii si sa gasim cele mai bune solutii pentru ca romanii sa-si poata recapata increderea in viitor".

Un indemn la solidaritate, pe o foaie volanta. Si Biserica Ortodoxa Romana incearca sa coaguleze, propovaduind impotriva dezbinarii romanilor de peste granite, considerata sursa tuturor relelor in comunitate. Exista insa oare o comunitate romaneasca peste granite, sau vorbim de "un ghiveci", un conglomerat de oameni cu legaturi mai stranse sau pe cale de disparitie cu tara de origine, de oameni cu traiectorii pestrite, animati de interese la fel?

Pentru reprezentarea unora dintre aceste interese, rezolvabile prin interventia legala a statului roman, anul trecut au fost alesi patru deputati si doi senatori din partea diasporei. Nici acesti domni nu s-au lasat vazuti la intalnirea de la Mangalia si astfel n-am aflat cu ce propuneri specifice s-a imbunatatit cadrul legislativ romanesc care ii priveste pe romanii de afara.

Apoliticul care ne ucide

Apolitica. Asa se vrea actiunea asociatiilor si mass-mediei romanilor din diaspora. Neimplicarea in disputa politica romaneasca si activitatea de partid pare a fi "firul rosu" care ghideaza faptele romanilor implicati in activitatea comunitara si de presa de peste granite. Exceptie fac, poate, unii promotori ai democratiei in Republica Moldova, unde miza anti-comunista si pro-romaneasca e o fierbinte tema politica.

Lobby-ul romanesc peste hotare se vrea indeobste cultural, o contralovitura artistica la presa negativa straina privitoare la infractionalitatea de sorginte romaneasca peste granite, la coruptie, neglijarea mediului inconjurator si aspectele sociale inca nerezolvate (copiii strazii, violenta in familie, traficul de forta de munca si carne vie prin retele criminale).

Neangrenarea politica apare in statutul de functionare al multor asociatii de romani din Europa. Ea este stipulata si in statutul Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania (UZP), care se declara "asociatia profesionala a institutiilor de presa si a ziaristilor din Romania si din comunitatile romanesti de peste hotare", fiind "persoana juridica nepolitica, neguvernamentala si neconfesionala, cu deplina autonomie". UZP a fost prezenta masiv la intalnirea de la Mangalia si a acordat premii unor persoane merituoase pe linie de presa sau activitati culturale.

Prin Nota de fundamentare - H.G. nr. 472/07-05-2008, UZP a dobandit, prin hotarare de guvern, statutul de ONG de utilitate publica. Acesta implica dreptul de a i se atribui in folosinta gratuita bunuri proprietate publica, dreptul preferential la resurse provenite din bugetul de stat si din bugetele locale, dar si obligatia de a-si mentine nivelul activitatii si performantele, cel putin la nivelul celor care au determinat recunoasterea sa ca atare. In consecinta, "Hai acasa" pentru ziaristii din strainatate a constituit un bun prilej de marketing pentru UZP.

Tot la inceputul lunii mai, in 2008, pe cand UZP isi dobandea noul statut, reprezentantii mai multor institutii de presa romanesti din statele europene decideau "in cadrul unei intalniri desfasurate la Paris, sa infiinteze Asociatia Jurnalistilor Romani din Europa, cu sediul in capitala franceza". http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-2990979-jurnalistii-romani-din-tarile-europene-isi-fac-asociatie.htm Aceasta declaratie de intentie, realizata in urma reuniunii jurnalistilor la Ambasada de la Paris, nu s-a concretizat, in anul care s-a scurs, cu nimic.

Problema apoliticului, a lipsei de informare si a absenteismului politic este insa mai ampla si niciodata discutata in comunitatile de romani de afara. Cu toate ca, la o adica, cu totii sunt chemati la vot, de patru ori doar in ultimii doi ani. Participarea este de cateva zeci de mii de votanti, raportati la cateva milioane de romani cu drept de vot aflati dincolo de granitele Romaniei.

Dincolo de problemele de deplasare dificila la centrele de votare si a altor motive de absenteism invocate de obicei dupa diversele alegeri, neangrenarea politica a romanilor pare aproape programatica. Si paguboasa. Esenta democratiei este exprimarea vointei politice a cetateanului major, care prin tacerea si indiferenta sa nu face decat sa incurajeze delapidarea puterii la nivel de stat. Insa despre acest aspect nu s-a vorbit la Mangalia, jurnalismul politic n-a fost pe agenda de lucru a intalnirii.

Hei-rup cu voluntari

Exista in strainatate presa tiparita in limba romana care functioneaza ca afacere, ca editura care se autofinanteaza. Exista posturi sau sectiuni de radio si TV care functioneaza tot in regim privat, sau prin subventii de la statul de resedinta, in virtutea multiculturalismului si a diversitatii de opinie.

Mai sunt, cu zecile, streamuri informative si muzicale, ca si pagini de internet care se alimenteaza cu stiri generale de prin tara si cu materiale de presa proprii, ultimele in proportie minoritara. La fel de volatile ca si mediul internet, acestea din urma apar, dispar, sau se actualizeaza in pas de melc.

E bine ca aceste forme de mass-media exista, mai rau este ca unele exista degeaba, nejustificate nici de un rating auditat extern si nici de feedback-ul la public. Multe dintre aceste prezente informationale si promotionale pentru Romania se realizeaza, dupa cum declara realizatorii lor, pe baza de voluntariat. Un voluntariat care nu merge la infinit, caci costa timp, deplasari si munca sustinuta, pentru care, la un moment dat, nu mai exista motivatie.

Suna pragmatic? Asa si este. Europa e capitalista, munca se masoara in bani, chiar si aceea a unui jurnalist onest. De aceea, mass-media de limba romana din strainatate, pentru a functiona profesionist si pe termen lung, e ombilical legata de un sprijin financiar, fie din Romania, fie din tarile de resedinta.

Argumentul "saraciei" Romaniei nu tine, atat vreme cat zeci de milioane de la bugetul de stat curg, pentru branduri si publicitate de tara, in buzunarele unor concerne de presa straine, cu tarife extravagante. Sunt si acestea "vectori de imagine" pentru Romania, insa atunci de ce mai e nevoie de patrioti voluntari?

Entuziasm, amatorism, spirit critic

"Romanul s-a nascut poet", se stie. Nu insa si jurnalist, asta se invata. Romanii "de dincolo" sunt, de regula, in mai mare masura animati de entuziasm patriotic, decat cei din tara. Chiar si atunci cand scriu, vorbesc la radio sau pe micul ecran. Odata cu departarea de casa natala creste si tendinta de a vedea, sau cel putin a relata in public "iarba verde de acasa" colorata in roz.

Cu entuziasm si uneori cu o pronuntata doza de amatorism, se face presa romaneasca si peste hotare. Si totusi, pe langa entuziasm, un condei si o camera de filmat, e nevoie de profesionalism, spirit critic, cunoasterea si servirea interesului public, ca sa fii om de presa. Tonomatele, fie ele din tara sau de peste hotare, se fac, mai devreme sau mai tarziu, singure de ras.

Primarul Mangaliei, Claudiu Tusac, prezent la deschiderea reuniunii pe linie de mass-media, remarca: "Presa romaneasca e cam critica referitor la ce se intampla in Romania". Iar mitropolitul Tomisului, IPS Teodosie, recent acuzat in presa de presupusa luare de mita, vorbea despre "ispitele presei de scandal".

Care ar fi alternativa? O presa obedienta, sau chiar tacuta? Excese exista in presa din intreaga lume democratica, iar sentinta se da, la o adica, in instantele de judecata. Jurnalistii, fie ei doar entuziasti si amatori, cum sunt multi in diaspora, nu pot fi condusi in turma si pusi sa behaie frumos, pentru imaginea nimanui. Nici chiar a patriei-muma.

Mai mult decat o presa de imagine pozitiva, Romania are nevoie de o realitate predominant pozitiva, relatata obiectiv in mass-media. Astfel, respectul lumii largi va veni de la sine.