​„Defăimarea” ar putea să nu mai fie considerată „conținut ilegal” care trebuie dat jos de pe internet, iar dacă va fi o problemă cu un conținut din secțiunea de comentarii a unui ziar, site sau blog, atunci o autoritate relevantă îi va cere firmei de hosting să facă ceva cu acel conținut, a declarat pentru HotNews.ro Marius Săceanu, secretarul general al ANCOM, autoritate desemnată coordonator național pentru Regulamentul UE privind serviciile digitale (DSA) menit să combată conținutul ilegal și dezinformarea online.

Digital Services Act (DSA)Foto: Arrow / Dreamstime.com

• APLICAREA DSA ÎN ROMÂNIA - GHID ANCOM

După ce 11 ONG-uri au avertizat că orice ziar sau blog care permite comentarii riscă amenzi de până la 30.000 de lei dacă nu se notifică drept furnizor de servicii intermediare, iar USR a acuzat că ANCOM-ul condus de Valeriu Zgonea se transformă în „Miliția internetului” prin modul în care aplică în România Regulamentul UE privind serviciile digitale, HotNews.ro a discutat cu experții juridici ai autorității pentru a afla cum răspund acestor acuzații.

Marius Săceanu, directorul direcției juridice și secretar general al ANCOM, și Călin Cozan, șeful serviciului juridic și responsabil de DSA în cadrul autorității, au spus că atât scrisoarea deschisă a celor 11 ONG-uri, cât și alte observații de la alte asociații sau persoane interesate reprezintă o contribuție la consultarea publică privind aplicarea Regulamentului UE privind serviciile digitale (DSA) și vor fi analizate ca atare.

Câteva informații de context: Ce solicită UE și ce s-a făcut în România

Regulamentul UE Digital Services Act (DSA) a intrat în vigoare în februarie 2024, iar legea română de implementare (Legea 50/2024) a fost publicată în Monitorul Oficial pe 19 martie 2024.

Autoritatea de reglementare în comunicații (ANCOM), condusă de Valeriu Zgonea, a fost desemnată coordonatorul național al serviciilor digitale, fiind responsabilă de respectarea Regulamentului privind serviciile digitale de către furnizorii de servicii intermediare.

Serviciile intermediare sunt definite ca:

• servicii de „simplă transmitere” (mère conduit): sunt incluse aici categoriile generice de servicii, precum internet exchange points, punctele de acces fără fir, rețelele virtuale private, serviciile și resolverele DNS, registrele de nume de domenii de prim nivel, registratoarele pentru domenii, autoritățile de certificare care eliberează certificate digitale, telefonie VoIP și alte servicii de comunicații interpersonale;
• servicii de „stocare în cache” (caching): vizează serviciile privind furnizarea de rețele de distribuție de conținut, de proxy-uri invers sau de proxy-uri de adaptare a conținutului;
• servicii de „găzduire” (hosting): vizează categoriile de servicii precum „cloud computing”, găzduirea de pagini web, serviciile de referențiere cu plată sau serviciile care permit partajarea de informații și de conținut online, inclusiv stocarea și partajarea de fișiere.

Legea creează un mecanism prin care autoritățile sau instituțiile publice ce dețin competențe pe anumite sectoare sau domenii de activitate pot emite ordine pentru eliminarea unui anumit conținut considerat ilegal conform normelor naționale și amenzi pentru nerespectarea obligațiilor.

Furnizori de servicii intermediare vor fi obligați să se notifice la ANCOM în maxim 45 de zile de la începerea activității sau de la intrarea în vigoare a ordinului autorității, în caz contrar aceștia riscând o amendă de la 5.000 de lei la 30.000 de lei.

Pentru aplicarea Regulamentului DSA și a Legii 50/2024, ANCOM a lansat în consultare mai multe proiecte de decizie care au stârnit critici legate de conținutul ilegal care va trebui dat jos dar și de faptul că ar lărgi foarte mult sfera de aplicare, precum o obligație generală pentru orice site care are o zonă de comentarii de a se notifica la ANCOM, în caz contrar riscând amenzi.

Săceanu: Un site de știri obișnuit care are și secțiune de comentarii nu va fi supus obligațiilor Regulamentului UE

Perioada de consultare publică s-a încheiat luni, iar până la adoptarea deciziilor ANCOM trebuie finalizate sintezele observațiilor primite, estimate începând cu sfârșitul acestei luni, dar și dezbaterea publică a proiectelor revizuite în cadrul unor Consilii Consultative potrivit procedurii autorității.

Într-unul dintre proiectele de decizie este prevăzut că „prevederile decizii se aplică oricărui furnizor de servicii intermediare din România, cu excepția autorităților sau a instituțiilor publice, în măsura în care sunt îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții:

• a) furnizorul își are locul principal de stabilire sau reședința în România ori reprezentantul său legal este stabilit în România;
• b) furnizorul oferă, cel puțin, unul dintre următoarele tipuri de servicii intermediare:
  i) servicii de simplă transmitere (mere conduit service);
  ii) servicii de stocare în cache (caching service);
  iii) servicii de găzduire (hosting service);
• c) serviciile intermediare sunt oferite destinatarilor stabiliți sau situați în Uniunea Europeană”.

Cele 11 ONG-uri au reclamat că s-ar introduce „măsuri extrem de birocratice de înregistrare obligatorie pentru orice categorie de furnizori de servicii intermediare, ignorând situații specifice”.

• „Spre exemplu, persoane fizice sau organizații non-guvernamentale mici se pot încadra în această categorie a furnizorilor de servicii, ceea ce reprezintă de facto un control inutil și consumator de resurse. De asemenea, o obligație de înregistrare a unui site jurnalistic (doar pentru că ar conține o secțiune de comentarii) este excesivă și chiar potențial neconstituțională”, au susținut ONG-urile.

Ce spune despre asta ANCOM

• „Este o simplă decizie, nu are putere de lege și atunci se interpretează împreună cu legea și cu Regulamentul. Unul dintre mesajele pe care eu, personal, le-am recepționat ca fiind corect din această scrisoare deschisă este că poate în această decizie ar trebui să fim noi mai expliciți și să spunem foarte clar că nu se aplică acelor categorii despre care Regulamentul spune că nu se aplică”, a declarat Marius Săceanu.

Potrivit acestuia, responsabilitatea notificării ori a eliminării unui anumit tip de conținut considerat ilegal de o autoritate relevantă, precum Protecția Consumatorilor (ANPC) ori Consiliul Național de Combatere a Discriminării (CNCD), va aparține firmei de hosting care găzduiește respectivul conținut.

• „Vor fi supuse Regulamentului DSA numai acele platforme care au ca obiect principal găzduirea de conținut, nu și ceva accesoriu. Deci un site de știri obișnuit care are și secțiune de comentarii nu va fi supus obligațiilor acestui Regulament și implicit nici obligației de a se notifica la ANCOM, de a transmite acea informare către ANCOM”, susține acesta.

Obligația va fi însă în sarcina firmei de hosting care găzduiește respectivele site-uri sau publicații online, cu excepția situației în care respectivele site-uri ori publicații nu au propriile servere de hosting.

• „Dacă cumva va fi o problemă cu un conținut din secțiunea de comentarii a unui ziar, atunci autoritatea relevantă în acest sens sau un notificator de încredere se va adresa firmei de hosting și-i va solicita să facă ceva cu acel conținut și nu ziarului online.
• Dacă însă și firma care deține acel ziar online are propriile servere de găzduire atunci aceasta trebuie să se notifice la ANCOM.
• Este evident că cineva s-ar putea adresa și ziarului online cu privire la ceea ce este scris în comentariile unui articol, dar nu sub umbrela Regulamentului DSA, deci în niciun caz nu există obligația ca o publicație online să se notifice sau să riște sancțiuni dacă nu se notifică”, a declarat Marius Săceanu, secretarul general al ANCOM.

Săceanu: Ca să fii furnizor de servicii intermediare, cuvântul magic este intermediar

Acesta a spus că ANCOM, alături de alte autorități similare din UE, a avut mai multe întâlniri pentru a discuta diferite scenarii și cazuri care ar putea fi sau nu afectate de Regulamentul DSA.

• „Spre exemplu, s-a agreat că dacă o firmă are un site web în care își vinde produsele proprii nu intră în sfera DSA. Va intra însă în categoria de marketplace (magazin online) în momentul în care începe să vândă și pentru alții sau permite prezența pe platforma sa și altor comercianți.
• Ca să fii furnizor de servicii intermediare, cuvântul magic este intermediar, adică trebuie să intermediezi pentru altul, nu pentru tine însuți”, a spus Săceanu.

Regulamentul DSA se va aplica doar la firme sau și la persoane fizice?

• „Dacă o persoană fizică deține un marketplace, atunci ar putea intra în sfera DSA. Trebuie văzut de la caz la caz. Focusul este pe serviciul furnizat, nu pe cine-l deține”, a precizat acesta.

Ce implicații vor fi pentru o persoană fizică ce are o pagină de Facebook?

• „Cel care este supus Regulamentului DSA este Meta, nu deținătorul unei pagini de Facebook. Deci dacă cineva are probleme cu un conținut, indiferent pe pagina cui este, trebuie să se adreseze către Meta, care este găzduitorul de conținut și platformă online”, a spus oficialul ANCOM.

Aceeași situație, spune acesta, este și în cazul unui conținut ilegal în comentariile apărute pe un blog.

• „Regulamentul are două principii foarte importante. Primul este că tot ce este ilicit în offline este ilicit și în online.
• Al 2-lea principiu este că regulamentul nu acordă competențe sporite sau alte competențe decât cele deja existente. Deci regulamentul nu incriminează nimic.
• Orice fel de conținut din online dacă nu este sancționabil de către legea statului respectiv, atunci nu este ilicit. El poate fi ilicit în Cehia și să nu fie ilicit în România și viceversa”, a declarat Marius Săceanu.

Pe de altă parte, oficialul ANCOM a admis că dacă o persoană fizică deține un marketplace, atunci ar putea intra în sfera de aplicare a Regulamentului DSA.

„Defăimarea” ar putea fi scoasă din formularul care stabilește ce conținut este ilegal

Un alt aspect criticat de ONG-uri la proiectul de decizie al ANCOM privind notificatorii de încredere vizează crearea unor categorii de “conținut ilegal” care nu sunt reglementate explicit ca fiind ilegale în legislația română în vigoare, cum este cazul termenului de „defăimare”.

• „În proiectul de decizie privind notificatorii de încredere există un formular cu precizarea că dorim să colectăm opiniile pozitive sau opiniile constructive din partea pieței în identificarea acelui tip de conținut ilegal care ar putea fi pretabil în contextul DSA.
• Acel fișier este generat în cadrul acestui grup de lucru și a fost furnizat Comisiei Europene pentru analiză. Intenția noastră era să primim observații constructive din partea pieței în vederea aplicării textului.
• O parte din informațiile de acolo nu se vor regăsi în final. Doar elementele care au o susținere legală, în mod sigur vor fi în acel formular.
• Dar acel formular are scopul de a ajuta notificatorii de încredere să identifice tipul de conținut ilegal la care cred că se pricep și care vin către noi în vederea obținerii statutului de notificator de încredere, arătând cu dovezi că sunt competenți să identifice acel tip de conținut ilegal”, a declarat Călin Cozan, șeful serviciului juridic și responsabil de DSA în ANCOM.

Și Marius Săceanu a întărit acest aspect.

• „Dacă concluzia analizei va fi că „defăimarea” nu este incriminată de nicio lege din România, termenul va dispărea din formularul cu conținut ilegal. Am închis consultarea publică luni, acum citim observațiile și obiectivul nostru este că la sfârșitul lunii aprilie să avem sinteza observațiilor”, a spus Săceanu.

Cum va fi eliminat conținutul online ilegal? Exemplul produselor fără marcajul CE

Unul din efectele imediate ale noului Regulament DSA este că orice produs care nu are marcajul CE dar este vândut în online va putea fi eliminat de pe o anumită platformă printr-un ordin al unei autorități relevante.

• „Orice autoritate cu o atribuție de control pe o anumită piață de servicii și produse devine autoritate relevantă și poate să acționeze împotriva vânzării acestor produse în mediul online.
• Identifică produsul, vede ce platformă îl distribuie și se adresează acelei platforme sau hosterului care găzduiește acea platformă și cere doar să-l facă indisponibil, adică inaccesibil din online.
• Și în felul ăsta instant obține efectul imediat, și anume nu mai are publicul acces la un produs care nu este conform legal.
• Metoda clasică care e? Înseamnă să identifice pe cel care vinde produsul respectiv, cauți pe Google un nume, obții o informație despre care nu ești convins că este sigură, te duci la Registrul Comerțului, găsești un sediu social, te duci la sediul social și vezi că acolo stă o bătrânică.
• Pot dura și săptămâni până când reușești să poți să oprești de la vânzare un produs”, a declarat Marius Săceanu.

Călin Cozan: Nu stăm să urmărim un site obscur. Scopul este de a transparentiza actorii cu relevanță sistemică în online

Călin Cozan, șeful serviciului juridic și responsabil de DSA în ANCOM, a subliniat că unele obligații din Regulament nu se oplică în cazul microîntreprinderilor și a spus că vor fi aduse unele clarificări în cadrul proiectului de decizie.

• „Legea națională instituie în sarcina ANCOM de a stabili prin decizie condițiile de notificare. În principiu scopul nostru este de a transparentiza actorii în piață, dar actorii care au relevanță sistemică, acesta este mesajul Regulamentul.
• Nu aș vrea să ne concentrăm discuția pe extreme, pentru că pierdem din vederea noastră problemele cu adevărat importante - protecția minorilor și dezinformarea în mediul online, lucruri care sunt complicate și care ne afectează deciziile noastre în viața de zi cu zi.
• Noi nu stăm să urmărim un site obscur, care face nu știu ce..Nu ăsta este obiectul Regulamentului”, a declarat Călin Cozan.

Furnizorii de servicii intermediare nu vor mai putea să profileze și să-i livreze publicitate unui minor. Amenzile sunt de până la 6% din cifra de afaceri

Secretarul general al ANCOM, Marius Săceanu, a subliniat că până la amenzi pentru lipsa de notificare, mai pot fi aplicate și avertismente.

• „Credeți-mă că dacă singura eroare a cuiva este că nu s-a notificat la ANCOM, unde cel mai probabil va primi un avertisment, e OK, pe când dacă nu știe ce trebuie să facă pe Regulament și încalcă orice articol, spre exemplu articolul 27 sau 28 care vizează transparența sau publicitatea țintită cu privire la minori, atunci se supune unor amenzi mari.
• Furnizorii de servicii intermediare nu vor mai avea voie să profileze un minor și să îi dea publicitate după ce l-au catalogat ca fiind minor. Ei folosesc niște algoritmi care te identifică după ce accesezi, tipul de conținut media la care te uiți, like-urile pe care le dai etc. Te simt că ești copil și încep să-ți livreze cât mai multe chestii adecvate vârstei.
• Nu mai am voie să fac asta potrivit acestui Regulament, iar noi trebuie să avem grijă ca nimeni să nu mai facă asta”, a declarat Săceanu.

Lucrurile se vor schimba și pentru cei care fac publicitate țintită și recomandări și pentru consumatorii obișnuiți.

• „În spatele unei astfel de recomandări este un algoritm IT care după ce te-a profilat, începe să-ți dea cât mai multă informație pentru că a văzut că ai un interes în zona aia. De acum încolo, genul ăsta de recomandări trebuie să fie extrem de transparent, trebuie să spună ce algoritm folosesc”, a precizat secretarul general al ANCOM.

Călin Cozan, despre fenomenul deepfake: E nevoie în primul rând de educație ca să-ți dai seama că o informație este sau nu un fals grosolan

Combaterea dezinformării online, cerută de Regulamentul DSA, va viza și conținutul deepfake.

Tehnologia Deepfake utilizează tehnici avansate de Inteligență Artificială pentru a crea conținut de tip imagini sau audio-video falsificat, care poate fi folosit în tentative de fraudă, cum ar fi falsificarea identității în apeluri telefonice sau video pentru a obține acces neautorizat la informații sau resurse financiare.

• „În momentul de față există la nivelul Uniunii Europene un ghid pentru combaterea dezinformării, iar furnizorii de servicii intermediare, îndeosebi marile platforme trebuie să ia măsuri în temeiul articolului 35 de regulamentul DSA pentru mitigarea acestor riscuri.
• Foarte multe informații se propagă pe aceste platforme online foarte mari, care sunt sub sfera de reglementare a Comisiei Europene, fie că vorbim de Meta, TikTok etc.
• La nivelul platformelor online mari există o încălcare sistematică a articolului 35 din Regulamentul DSA.
• Din perspectiva mea, pentru a crea o societate rezilientă este nevoie în primul și în primul rând de educație și trebuie creați acei anticorpi meniți să creeze sistemele necesare pentru ca fiecare persoană să își dea seama că o informație este sau nu un fals grosolan. Acest lucru ia timp, fără îndoială. Și asta nu se va rezolva doar printr-o reglementare”, a declarat Călin Cozan.

Cozan: Nu urmărim știrbirea drepturilor fundamentale. Nimeni nu-și dorește Orwell pe străzi

Oficialul ANCOM a mai vorbit și de „nevoia acută” a unei protecții a minorilor în mediul online, dând asigurări că autoritatea nu vrea să știrbească drepturi fundamentale în aplicarea DSA.

• „Există această tendință de a pune în mâna minorilor terminale de la o vârstă cât mai fragedă și de multe ori sunt uitați în spatele acelor terminale fără a verifica sau controla în mod real ce informații accesează.
• Protecția minorilor în mediul online este esențială. Dar pentru a încerca să ajutăm acest lucru noi trebuie să cunoaștem actorii din piață. Și asta face și Legea 50, asta face și regulamentul DSA.
• Nu urmărim știrbirea drepturilor fundamentale. Țara asta s-a luptat ani de zile să scăpăm de niște metehne și de un regim autoritar.
• Nu mai vreau acolo și nimeni nu-și dorește Orwell pe străzi”, a declarat Călin Cozan, responsabilul DSA din ANCOM.

Cum răspund experții ANCOM la acuzația că instituția se transformă în Poliția Internetului

Cei doi oficiali ANCOM au răspuns și acuzațiilor că instituția s-ar transforma în Poliția internetului:

• „ANCOM nu este „Poliția internetului” în mediul online. La această problemă răspunde chiar art. 18 alin. (3) din Legea nr. 50/2024, text conform căruia „(3) ANCOM nu se pronunță cu privire la calificarea unui conţinut ca fiind ilegal şi care este existent în mediul online în calitatea sa de coordonator al serviciilor digitale.
• Trebuie să avem în vedere și principiul de la art. 2 lit. b) din lege, text ce stabilește că autorităţile relevante au obligaţia de a se pronunţa cu privire la conţinutul ilegal existent în mediul online.
• „Poliția internetului” este o exprimare nefericită ce a fost lansată în spațiul public. ANCOM a avut o abordare echilibrată în toate proiectele în care a fost implicat.
• În ce privește discuția legată de prezența unui polițist în cadrul ANCOM trebuie spus că textul de lege instituie o posibilitate teoretică, fără ca acest lucru să însemne și materializarea acestui lucru.
• În acest moment nu există discuții pe acest subiect, iar ANCOM discută cu alți coordonatori ai serviciilor digitale din alte state membre ce mod de abordare este funcțional”.

Sintagma a fost folosită cu atât mai mult cu cât posibilitatea prezenței unui polițist în cadrul ANCOM a fost introdusă în Legea 50/2024.

Astfel, articolul 51, alineatul (8) prevede:

• „Detașarea funcționarilor publici cu statut special - polițiști se realizează în condițiile Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare. Detașarea poate fi dispusă, cu acordul scris al funcționarului public cu statut special - polițist, pe o perioadă de cel mult un an. În mod excepțional, perioada detașării poate fi prelungită pentru motive obiective ce impun prezența funcționarului public cu statut special - polițist în cadrul ANCOM, cu acordul său scris, din 6 în 6 luni”.

Cu privire la acest aspect, Marius Săceanu, secretarul general din ANCOM, susține că scopul articolelor 50 și 51 privind detașarea de personal, inclusiv polițisti, ține de fapt de nevoia de a angaja IT-ști:

• „Furnizorii de servicii intermediare nu vor mai avea voie să folosească algoritmi care să țintească minorii prin conținutul online afișat, iar pentru a demonstra acest lucru avem nevoie de IT-ști care să verifice acești algoritmi în cazul furnizorilor de servicii intermediare din România.
• În condițiile în care ocuparea prin concurs a unor astfel de posturi este suspendată de un an jumătate, iar ocuparea prin detașare nu se poate face decât din sistemul public și nu poți detașa funcționari publici pe posturi de personal contractul au fost introduse derogări în Legea 50/2024.
• Astfel prin art. 50 și 51 se va permite detașarea de personal din institutele de cercetare dezvoltare, din mediul academic sau companii de stat, precum și a funcționarilor publici și a funcționarilor publici cu statul special, inclusiv angajați din MAI și Poliție”.

Sursa foto: Arrow / Dreamstime.com