Parcarea pe străzile Capitalei, mai scumpă cu aplicația Amparcat.ro decât cu cea oficială ●Cea mai scurtă autostradă din lume ● Iohannis, urmașul lui Dragnea: a promulgat legile justiției fără să aștepte avizul Comisiei de la Veneția ●Derută în tabăra economiștilor cu privire la creșterea pe T3: Datele ”se contrazic”, experții se așteptau la scădere ●Polițist din Cluj, arestat pentru viol. Reacția Inspectoratului Județean de Poliție ●Pensiile speciale: Ei au lucrat pentru sistem, acum sistemul lucrează pentru ei ●Ucrainenii care își deschid afaceri în România dau de birocrație, dar și de o piață promițătoare ●Lecțiile moștenite, armura generațiilor tinere din România în caz de criză economică
Parcarea pe străzile administrate de Primăria Capitalei, mai scumpă cu aplicația Amparcat.ro decât cu cea oficială
Bucureștii plătesc mai mulți bani pentru parcare în spațiile amenajate de Primărie dacă accesează platforma AmParcat.ro decât dacă o folosesc pe cea oficială, dezvoltată de Compania Municipală de Parking. Diferența e de 50 de bani sau 1 leu, pe oră, în funcție de zonă. Pe panourile informative din preajma parcărilor, anunțul cu plata prin AmParcat.ro este mult mai vizibil decât cel pentru platforma oficială, Parking București. Patronul aplicației AmParcat.ro a fost asociat cu un fost locotenent al lui Sebastian Ghiță într-o altă firmă care are zeci de contracte uriașe cu statul, printre care informatizarea SRI și platforma ANRE, scrie Buletin de București
Cea mai scurtă autostradă din lume
Povestea lui M96, autostrada-manechin din Marea Britanie. Pe ea nu calcă roată civilă, ci doar serviciile de intervenție rapidă în situații de urgență. Practic, un loc de antrenament pentru cei care salvează vieți. Dacă ai fi pasionat de astronomie, M96 s-ar traduce pentru tine prin Messier 96, o galaxie spirală care se află la circa 31 de milioane de ani-lumină distanță de Pământ.
Dacă ai trăi în Manhattan, M96 n-ar fi decât o linie de autobuz, iar dacă ai fi pasionat de arme și muniții, același acronim te-ar duce imediat cu gândul la semi-automata Robinson M96. Dar nu despre cele de mai sus o să-ți povestesc, ci despre autostrada M96 din Marea Britanie. De fapt, deși are un număr și un nume, M96 nu-i chiar o autostradă în adevăratul sens al cuvântului, scrie AutoCritica
Iohannis, urmașul lui Dragnea: a promulgat legile justiției fără să aștepte avizul Comisiei de la Veneția
Președintele România a promulgat marți cele trei legi al justiției votate de coaliția PSD-PNL-UDMR în viteză în Parlament, fără o dezbatere publică reală. A ignorat cererile opoziției și ale unor organizații non-guvernamentale de a aștepta avizul Comisiei de la Veneția.
Iohannis a ignorat inclusiv cererea lui Didier Reynders, comisarul european pentru Justiție, care a solicitat în 22 septembrie autorităților române să aștepte avizul Comisiei de la Veneția înainte de a adopta legile justiției.
Cele trei legi promulgate sunt legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor; legea privind organizarea judiciară și legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, scrie PressHub
Derută în tabăra economiștilor cu privire la creșterea pe T3: Datele ”se contrazic”, experții se așteptau la scădere
Datele semnal publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS), a unei creșteri economice de 1,3% în trimestrul al treilea din 2022, față de T2 2022, creștere care corespunde unui avans anual de 4% din PIB, au fost semnificativ mai bune decât se așteptau analiștii, care anticipau o contracție a PIB-ului.
Deruta analiștilor apare și în contextul în care INS a revizuit puternic datele de evoluție a PIB pe T1 și pe T2, rezultând o ”redistribuire” a creșterii care a orins și trimestrul 3.
”Citirea trimestrială a bătut, pentru al treilea trimestru la rând, cu o marjă semnificativă, atât consensul Bloomberg, cât și estimarea noastră, care prevedeau o contracție trimestrială de -1,5% trimestru la trimestru și, respectiv, -0,5%. Consensul pentru creșterea anuală a PIB-ului nu are practic nicio relevanță, având în vedere revizuirile mari ale datelor începând cu primul trimestru din 2020”, punctează Ciprian Dascălu, economist șef BNR, într-o notă transmisă investitorilor, scrie Curs de Guvernare.
Polițist din Cluj, arestat pentru viol. Reacția Inspectoratului Județean de Poliție
Un polițist din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Cluj-Napoca a fost arestat pentru săvârșirea infracțiunii de viol, iar cazul a intrat în urmărirea penală proprie a unui procuror.
"La data de 12 noiembrie a.c., a fost înregistrat un dosar penal privind săvârşirea infracţiunii de viol, faptă prevăzută şi pedepsită de Codul penal. Fapta s-ar fi produs la data de 12 noiembrie a.c., plângerea înregistrată vizând o persoana care are calitate de poliţist. În baza probatoriului administrat până în prezent, pe numele acestuia a fost dispusă măsura reţinerii pentru 24 de ore, ulterior fiind emis un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile", transmite Inspectoratul Județean de Poliție Cluj, potrivit Adevărul.
Pensiile speciale: Ei au lucrat pentru sistem, acum sistemul lucrează pentru ei
În România, norocoșii, între ei și primul ministru, încasează și pensie și leafă de la stat de aproape 7000 de euro în total. Ce se întâmplă cu cei care au pensii de 100 sau 300 de euro? Reforma pensiilor trebuie terminată până la finele anului și bătălia politică se duce pe spezele săracilor, fiindcă cei un sfert de milion de români care au pensii speciale se așteaptă să rămână cu ele, chiar dacă pe moment impozitele i-ar putea ustura.
Militarii, magistrații, foștii ofițeri de informații, dar și foștii angajați ai Securității, parlamentarii, diplomații se află pe lista favoriților. Ei au lucrat pentru sistem și sistemul lucrează pentru ei. Fostul general Nicolae Ciucă susține menținerea pensiilor speciale, măcar pentru militari, în vreme ce toți ceilalți protejați ai sorții se dau peste cap pentru a-și păstra privilegiile. Există, însă, un termen pentru schimbarea lucrurilor: 31 decembrie 2022, scrie DW.
Cifrele pe care trebuie să le știe aproape 8 milioane de români. Valoarea reală a conturilor lor de pensii e mult sub cea anunțată
Una dintre organizațiile europene care apără drepturile consumatorilor de produse financiare a realizat un studiu care, printre altele, prezintă și randamentele reale ale fondurilor de pensii, printre care și cele din sistemul de pensii private din România.
După ajustarea la nivelul inflaţiei, fondurile de pensii administrate privat au obţinut, în medie, 2.04% (calculat în €, cumulat 132%) iar fondurile facultative -1% (calculat în €, cumulat -14%). Trebuie totuși menționat că aceste rezultate nete pozitive au fost influențate favorabil de faptul că, în momentul crizei financiare din 2008, fondurile de pensii din România erau la început, astfel încât corecțiile majore ale piețelor le-au afectat într-o foarte mică măsură.”
Nominal, randamentul mediu anual anunțat de administratorii de fonduri de pensii a fost de aprosape 5,4%, calculat pe toată perioada de aproape 15 ani care a curs de la lansarea sistemului. Altfel spus, câștigul real obținut anual de administratorii de fonduri penru participanții la sistem reprezintă mai puțin de jumătate din câștigul nominal sau, și mai simplu, puterea de cumpărare a banilor strânși în fondurile private a crescut cu mai puțin de jumătate față de nivelul relevat de cifrele utilizate în general pentru a evidenția performanța sistemului, scrie Economica.net
Hidroelectrica va fi listată doar la Bursa românească
Adunarea generală extraordinară a acționarilor Fondului Proprietatea, care deține 20% din capitalul companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a hotărât marți ca vânzarea deținerii FP la Hidroelectrica să se facă prin listarea acțiunilor companiei exclusiv la Bursa de Valori București (BVB).
Astfel, AGA a aprobat ″vânzarea acțiunilor deținute de Societate în capitalul social al SPEEH Hidroelectrica SA („Hidroelectrica”), reprezentând până la 19,94% din totalul acțiunilor emise de Hidroelectrica, prin ofertă publică secundară având obiect acțiuni emise de Hidroelectrica, urmată de admiterea acestor acțiuni la tranzacționare („Listarea”) doar la Bursa de Valori București″, scrie Profit.ro.
De la refugiat la antreprenor. Ucrainenii care își deschid afaceri în România dau de birocrație, dar și de o piață promițătoare
La aproape nouă luni de la declanșarea războiului în Ucraina, 4,7 milioane de refugiați și-au părăsit casele, au renunțat la viața pe care o știau și au căutat ajutor și un nou început în Europa. Foarte mulți dintre ei au tranzitat România, însă doar 76.155 au ales să și rămână aici.
Ucrainenii fugiți din calea războiului au de înfruntat acum o nouă realitate, o nouă cultură și o nouă limbă, însă au început să se integreze, să-și înscrie copiii în școli și să-și caute locuri de muncă.
4.850 de ucraineni și-au găsit un loc de muncă în România, după 24 februarie, data la care Federația Rusă a hotărât să le distrugă țara. Statul român s-a implicat în procesul de integrare al acestora și a încercat să le ofere soluții pentru a-și putea găsi job-uri mai rapid, scrie PressOne.
Lecțiile moștenite, armura generațiilor tinere din România în caz de criză economică
După mai bine de 30 de ani de democrație și capitalism originale, românii au ieșit cu propriile mecanisme de educație financiară. Tinerii sunt astăzi mult mai conștienți și implicați în tot ceea ce ține de finanțele familiei și au învățat din experiențele negative ale părinților.
Jumătate din populația adultă a Uniunii Europene nu înțelege cu adevărat concepte financiare de bază, arată cele mai recente statistici compilate la nivelul blocului comunitar în 2020. Nevoia de „alfabetizarea financiară” sau „educație financiară” a devenit imperativă în ultimii 20 ani și, astăzi, există mai multe inițiative în acest sens ca oricând în istorie – atât guvernamentale cât și private, din sfera societății civile.
Pentru realizarea documentarului „De ce trăim de azi pe mâine. Complicata istorie a relației românilor cu banii”, proiect în parteneriat cu McKinsey România, ne-am propus să analizăm și efectele pe care deciziile financiare ale generațiilor anterioare continuă să le aibă asupra tiparelor de consum, cheltuieli și economisire ale populației active din România. Ceea ce am aflat, atât de la economiști, foști guvernanți, sociologi, psihologi, precum și cu ajutorul unui studiu realizat pe un eșantion de o mie de persoane, este că interesul pentru tot ceea ce ține de chestiuni financiare, investiții, economisire și bugetul casei a devenit mult mai important în mintea românilor, scrie Panorama.
0
5
