Guvernul României a aprobat, în ședința de ieri, o Ordonanță de Urgență prin care completează schema de conducere a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) cu un nou post de director general adjunct și prelungește perioada de finanțare a lucrărilor pentru reabilitarea infrastructurii de irigații până în anul 2023, scrie fermierinromania.ro.
În esență, actul normativ aprobat, ieri, în regim de urgență, modifică alte două acte normative. Se modifică articolul 8 al Ordonanței de Urgență nr. 82/2011, pentru înființarea unui nou post de conducere, de director general adjunct al ANIF, deși articolul respectiv prevedea deja un post de director general adjunct numit prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, și articolul 9 al aceleiași OUG, pentru stabilirea drepturilor salariale ale noului șef ANIF.
Ordonanța de Urgență aprobată, ieri, de guvern completează și o lege, Legea nr. 269/2015, pentru prelungirea perioadei de finanțare a lucrărilor de reabilitare a infrastructurii de irigații până în anul 2023.
Un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) informează că aceste măsuri au ca scop „declanșarea imediată a lucrărilor de reabilitare a obiectivului Canal magistral Siret-Bărăgan – Etapa I”.
Un canal prea scump pentru bugetul național
Demersul guvernului poate să însemne atragerea în echipă a unui profesionist care să dinamizeze proiectul Siret-Bărăgan sau poate să reprezinte doar un nou post politic. Poate să însemne trecerea proiectului la o bugetare multianuală (deși este greu de crezut, pentru că România, din lipsă de fonduri și de viziune, nu are acest exercițiu) sau poate să reprezinte doar lărgirea orizontului de așteptare a finalizării proiectului dincolo de alegerile parlamentare din 2020.
Finalizarea „Canalului magistral Siret-Bărăgan – Etapa I” ar asigura condiții pentru irigarea unei suprafețe de aproximativ 120.000 de hectare care să deservească exploatațiile agricole din zonă. Dar, mai crede cineva că va fi finalizat? Lucrările au început înainte de anul 1989, canalul fiind proiectat pe o lungime de aproximativ 190 de km, pe teritoriul județelor Vrancea, Brăila, Buzău, Ialomița. De atunci și până în prezent, au fost inițiate lucrări de execuție la Tronsonul I pentru 50 de km, dar au fost finalizați doar 5,7 km. Pe o lungime de 28,8 km sunt lucrări în diverse stadii de execuție, însă în proces de degradare, după cum se arată chiar în expunerea de motive pentru aprobarea Ordonanței de Urgență, din februarie a.c., prin care obiectivul de investiții trecea, de la Ministerul Apelor și Pădurilor, în administrarea MADR. Din anul 2010, lucrările executate se află în conservare.
Citește articolul integral pe fermierinromania.ro
