De o lună încoace, piața cripto e zguduită de crah-uri. Consultantul german, Jürgen Geuter, consideră industria criptomonedelor ca fiind extrem de periculoasă. „Castelul de cărți se prăbușește acum”, spune el într-un interviu recent, pentru n-tv.de.
Însă „clienții finali își pierd de fapt economiile și nu este nimic de care să ne bucurăm“. În El Salvador e și mai grav, deoarece președintele țării, mare fan cripto, a speculat în pierdere, cu bani publici.
Jürgen Geuter (alias tante, în traducere mătușă) e născut în 1979, a studiat informatica și filozofia la Universitatea din Oldenburg. Lucrează ca cercetător independent și se preocupă în primul rând de domeniul digital ca realitate a vieții, de etica digitalului și de reglementarea algoritmilor.
Iată câteva dintre punctele sale de vedere din interviul de sâmbătă, acordat n-tv.de.
- În acest moment, cărămizi foarte centrale ale construcției, din diferite proiecte și companii, se prăbușesc. În ultimele săptămâni s-au prăbușit proiecte mari, de exemplu moneda stabilă Terra și jetonul (Token) Luna, care, la rândul lor, probabil au provocat prăbușirea rețelei Celsius, în urmă cu câteva zile. Pentru că proiectele sunt toate împletite: dacă unul începe să se clatine, toate celelalte vor trepida. Faptul că unele s-au prăbușit acum este deja un indicator că acestea nu sunt fluctuații normale de curs.
- Pe de altă parte, mulți oameni au un interes în recucerirea sistemului, așa că vor folosi din nou mulți bani și putere de influențare, pentru a stabiliza piața. Ei nu au o narațiune convingatoare, dar repetă că in criptomonede stă viitorul. Investitorii sunt, evident, conștienți de un mare pericol. Întrebarea acum este câte dintre proiectele care în prezent sunt sub șoc vor cădea în următoarele câteva zile și săptămâni.
- Odată ce cineva este cuplat, e ca la ruletă: de fiecare dată când pierzi, te gândești că data viitoare va fi mai bine. Însă și la cazinou câștigă doar banca. E ca la loterie: cineva câștigă, dar majoritatea pierde.
- Deoarece nu există o valoare economică reală în spatele niciunuia dintre aceste jetoane sau monede, nu văd cum poate fi recomandat acest lucru. Aici nu sunt create produse sau servicii care să genereze venituri. Aici, clădirea fabricii nu poate fi vândută în caz de faliment. Cine face bani în acest sistem îi scoate direct din buzunarul altcuiva. Ieșirea fără pierderi este aici doar o coincidență. Teoretic ai putea tranzacționa dacă ai toată ziua la dispoziție, dar prețul unei criptomonede se poate prăbuși în decurs de o oră: dimineața ai 10.000 de euro și când vii de la serviciu tot 3 euro. Ca și la cazinou, puteți pune pe piața cripto doar bani pe care i-ați putea arde.
- În zona DeFi, adică în sectorul financiar descentralizat, unde speculezi cu jetoane (Token) pe care le împrumuți și obții dobândă, vedem o puternică zdruncinare a pieței. Dar de fapt nu există furnizori de renume acolo, platformele promit o rentabilitate de 20 % sau mai mult. Aceasta nu este o ofertă serioasă, nu există. Nu trebuie să uităm că furnizorii pot imprima adesea orice bani doresc: dacă eliberez un token care are o valoare contabilă și am nevoie de mai mulți bani, atunci mai imprim un milion sau un miliard din el. Cel mai mare pericol apare pentru că este o piață nereglementată.
- [Pe piața reală]…dacă ofer o cotă riscantă, trebuie să respect o mulțime de reglementări, de exemplu documentarea foarte clară a riscurilor pentru investitori. Se va verifica si asta. Dacă afirm ceva greșit, este relevant din punct de vedere penal, în caz de suspiciune. Nu există astfel de reguli pentru piața cripto, pot scrie orice pe site-ul meu, de exemplu că am un dolar pentru fiecare tether. Asta constituie un pericol extrem de mare.
Reglementări și absurdități
Întrebat dacă și cum crede că ar trebui reglementată piața criptomonedelor, Jürgen Geuter explică:
Token-urile ar trebui tratate ca și alte valori mobiliare, așa că trebuie să documentez riscurile dacă vreau să le ofer pe piața germană. În mod ideal, acestea ar trebui să fie certificate independent. La urma urmei, există deja o discuție la nivelul UE cu privire la modul în care anonimatului i-ar putea fi pus capăt, și anume că furnizorii și clienții trebuie să fie cunoscuți. Dacă aveți îndoieli, ați avea pe cineva să dați în judecată. Acest lucru ar putea măcar îngreuna frauda. În plus, speculațiile ar putea fi apoi impozitate corespunzător. Și asta ar răci piața.
Consultantul german mai crede că acest business „este atât de interesant pentru că se pot câștiga o mulțime de bani ocolind fiscul”.
Având în vedere criza energetică actuală, ca urmare a războiului din Ucraina, el consideră că ar trebui să se acorde și mai multă atenție consumului imens de energie al tehnologiei blockchain și faptului că pe alocuri apare o presiune atât de mare asupra rețelei electrice locale, încât prin mineritul de criptomonede se pune în pericol securitatea aprovizionării.
„Mi-aș dori ca războiul din Ucraina să-i facă pe oameni să realizeze cât de absurdă este industria cripto. Ar trebui să economisim fiecare kilowatt-oră posibil, în timp ce un cazinou pentru o serie de computer freaks folosește la fel de multă electricitate ca un întreg stat. Nu le pot spune oamenilor să stingă luminile sau să scadă căldura în timpul iernii, în timp ce țin în continuare în funcțiune marile blockchains”.
Lipsa de control a statului
Desigur că există și multi susținători, care afirmă că proiectele cripto ar putea juca un rol important în țările neaparținând lumii libere, tocmai pentru că scapă de controlul statului. Însa și la nivel de stat apar bâlbe.
A investi bani de la buget în criptomonede extrem de speculative nu este neapărat o idee bună. Acest lucru e demonstrat în prezent, cu vârf și îndesat, de Nayib Bukele, președintele El Salvador și fan declarat Bitcoin. Anul trecut, Bukele s-a asigurat că Bitcoin a devenit mijloc legal de plată în țara sa, din America Centrală.
Afacerile sale cu bitcoin nu merg deloc bine, în acest moment. Președintele Salvadorului a pierdut până acum peste 50 de milioane de dolari cu tranzacțiile sale, dar rămâne loial criptomonedei.
Potrivit propriilor declarații, el a cumpărat un total de 2.301 bitcoin, începând din septembrie, plătind peste 100 de milioane de dolari. Nu există cifre oficiale în acest sens, șeful statului anunță achizițiile doar prin Twitter.
Până în prezent, Bukele a cheltuit o mulțime de bani din impozite, cu achizițiile cripto, relatează n-tv.de. După prăbușirea criptomonedei, portofoliul a pierdut mai mult de jumătate, iar în prezent acesta valorează doar aproximativ 47 de milioane de dolari, mai specifică publicația citată.
(foto articol Dreamstime)
3
17
