Corespondenta din Germania

Romanii liber-profesionisti starnesc dezbateri aprige in Germania

de Dani Rockhoff     HotNews.ro
Luni, 24 decembrie 2007, 11:19 Economie | Cariere


Pe santierele altora
Foto: Hotnews
Incercarea de sinucidere a unui muncitor roman din constructii si grevele de anul acesta ale romanilor de pe santierele din Koln si Dusseldorf, au tras semnalul de alarma asupra riscurilor de „lucrator autonom” in UE. O serie de firme germane, multe din sfera constructiilor, se folosesc de practici ilegale in a-si asigura forta ieftina de munca. Dr. Ortwin Weltrich, directorul Camerei de meserii Koln, considera ca 90% din aceste „firme cu un angajat” se inscriu in sfera liber-profesionismului de forma.

Zona gri

Un numar ridicat de persoane din tarile aderate recent la Uniunea Europeana, venite la munca in Germania, apartin zonei gri, fiind suspectate de a incerca sa eludeze legislatia muncii din Germania. „Pornim de la o cifra de 2000 de cazuri de munca ilegala doar in regiunea Bonn/Koln” spune Dr. Weltrich.

Se considera ca acest liber-profesionism de forma e o noua forma de sclavie, deoarece munca prestata e retribuita adeseori cu sub 5 euro pe ora.

Camera de Meserii din Koln (Handwerkskammer – HK) califica drept „iresponsabil” si modul de actiune al Oficiului din Siegburg, care a preluat inregistrarea a 157 de cereri de liber-profesionisti (majoritatea faiantari) de la cetateni romani. „Nici unul nu indeplineste, nici pe departe, cerintele unei intreprinderi (Gewerbe)”, considera Weltrich.

Cum sa devin autonom

Pentru asa-numitul Gewerbeschein (autorizatie de intreprinzator) in Germania, exista un oficiu, de obicei in cadrul Primariei locale, unde poti depune cererea. Formalitatile sunt simple, iar formularul de completat, la fel. Trebuie declarat obiectul activitatii, adresa, cetatenia si platita taxa de inregistrare, care variaza intre 10 si 30 euro, in functie de oras.

In Germania, lucrul autonom nu este chiar identic cu liber-profesionismul, in acesta din urma inscriindu-se practicarea pe cont propriu a profesiilor stiintifice, artistice, jurnalistice, precum si a celor din sfera educatiei.

Un statut deosebit, in cadrul lucratorilor autonomi, il au cei care practica asa-numitele „ocupatii traditionale“: intretin pescarii sau se ocupa cu mineritul, sunt producatorii agricoli, forestieri, gradinari si cultivatori viticoli. Administratorii de terenuri si obiecte imobiliare proprii au si ei regim aparte, care se reflecta in cota de impozitare a venitului.

Autorizatii speciale

In anumite domenii, e nevoie si de o autorizatie speciala, care poate diferi la nivel regional. Intre aceste domenii se numara turismul, gastronomia, taximetria, transportul de bunuri, activitatile de paza, administrarea salilor cu jocuri de noroc.

Se adauga comertul cu arme, medicamente fara prescriptie medicala si anumite specii de animale, organizarea de expozitii cu manechine umane, scolile de soferi, intermedierile imobiliare, serviciile de contabilitate, ingrijirea persoanelor, meseriile, etc.

Pentru acestea, trebuie dovedita competenta personala a solicitantului, cunostinte de specialitate, precum si un spatiu locativ corespunzator.

Un lucrator autonom poate practica activitatea declarata, in exclusivitate sau concomitent cu statutul de angajat la o firma, daca timpul liber si contractul cu aceasta i-o permite. In general, firmele care dispun de forta de munca a angajatului timp de 8 ore pe zi, nu-i ingaduie o activitate productiva adiacenta, deoarece se considera ca aceasta ii diminueaza forta de munca si eficienta la serviciul de baza.

Dupa confirmarea obtinerii autorizatiei de lucrator autonom (Gewerbeschein), oficiul de inregistrare (Gewerbemeldeamt) trimite datele la diverse institutii: fisc, Camera de Meserii, sau Camera de Comert si Industrie, Casa de Sanatate, Agentia de Ocupare a Fortei de Munca, sindicatele profesionale.

Fiscul german impune lunar sau trimestrial, o declaratie de venit si cheltuieli, cu plata/restituirea aferenta a diferentei de TVA. Anual, se depune bilantul contabil, anexat declaratiei de venituri a persoanei sau familiei. Fara contabil sau ajutor specializat, care sa si semneze pentru actele fiscale, e greu sa te descurci in cifrele si pasareasca cu pricina.

Solutii pe jumatate

Liber-profesionismul, ca solutie alternativa la un contract de angajare nedorit de patron, sau la restrictiile pe piata muncii europene, n-a fost inventate de romani. Inaintea lor, polonezii, estonienii, cehii, slovacii si altii din marea extindere EU din 2004, l-au pus in practica, uneori cu succes.

In Marea Britanie si in Spania liber-profesionismul e la mare moda. 31.859 de romani (60%din totalul strainilor din Spania) ar apartine acestei categorii, potrivit datelor facute publice de Federatia Nationala a Lucratorilor Autonomi (ATA) si Uniunea Profesionistilor si Liber-Profesionistilor (UPTA), citate in luna noiembrie, de publicatia spaniola El Mundo.

In Germania insa, autonomii romani de pe santiere, neplatiti si cu cutitul la os de frig si foame, au ajuns sa iasa pe strada, sustinuti de sindicatul IG Bau. In rezolvarea partiala a reclamatiilor facute de acestia, pentru neplata banilor cuveniti (circa 6.000 de euro de persoana) de catre subantreprenorul Exact-Bau, a intervenit si Sindicatul European al Muncitorilor Imigranti (EVW).

Se pare ca acesti muncitori ar fi ajuns insa pe santierele din vestul Germaniei, intermediati de o firma romaneasca de constructii. Aceasta a dat in scurt timp faliment, lasand oamenii in voia sortii si a subantreprenorului german, care, potrivit evidentei HK Koln, n-ar fi „o foaie imaculata”.

Asa s-ar fi ivit „solutia liber-profesionista”, care, in cazul santieristilor respectivi, nu s-a dovedit a fi cea ideala, si a pus in miscare organele de control germane. Acestora nu le-a venit sa creada ca 157 de persoane cu aceeasi adresa, de baraca, pot sa desfasoare in regim de lucrator autonom, o meserie „ca la carte” si ca la litera legii din Germania.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2547 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Bravo !!!! (Luni, 24 decembrie 2007, 13:02)

    Gigi [anonim]

    Bravo si dai inainte cu astfel de articole ! Mai sunt si alte multe branse in economia germana care au o situatie identica cu cea din constructii ( munca pina la epuizare pe baze mai mult sau mai putin legale sau la limita legalitatii ).
    Am citi cu vadit interes si articolul precedent despre razia de pe santierul de la Nürtingen si a fost si acela super.
    Intrebarea logica care si-o pune oricare dintre noi care citeste asemenea articole ar fi : -" De unde atita curaj sa dai in vileag asemenea practici. Pentru ca practic aceste adevaruri supara pe multa lume dar in schimb pe altele le face sa fie mai precaute si de ce nu sa prinde mai mult curaj ca totusi legea este lege si trebuie respectata de toti mai ales intr-o tara ca Germania.
    Mult succes in continuare si mai asteptam asemenea articole si ...
    SARBATORI FERICITE !!!!!
  • 0 (0 voturi)    
    bah (Marţi, 25 decembrie 2007, 15:41)

    moromete [anonim]

    nu e adevarat mah mincunile astea
  • 0 (0 voturi)    
    real (Duminică, 18 aprilie 2010, 8:59)

    titi [anonim]

    da, ce scrie in articol e real, am lucrat si eu in acea perioada la exact bau , patron fiind un tip WEINER, dar noi eram la Munchen si 2 din 3 santiere au intrat si ele in greva (Pottinger 1 si 2)iar sindicatul IGBau ne-a dat 50%din cat aveam de primit de la Exact Bau datorita amabilitatii celor de la firma Pottinger.Restul banilor nu i-am primit nici in ziua de azi . Alta filiera de munca liber profesionista este la DRESDEN (Dresda) unde un clan din fosta Iugoslavie , KOSOVO,din care fac parte bosii ADNAN YASSARI , NAFI, SASA, etc, recruteaza romani, unguri, polonezi,portughezi,si unde se plateste corect 2-3-4 luni apoi incep necazurile mari la plata salariilor.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by