​VIDEO Alexandra Gatej: AmCham a propus infiintarea pe langa primul ministru a unui Chief Information Officer care sa realizeze integrarea bazelor de date, eficientizarea achizitiilor informatice, crearea interfetei simple intre stat si cetatean

de Cristian Pantazi     HotNews.ro
Joi, 15 martie 2012, 12:20 Economie | Companii


Alexandra Gatej in studioul HotNews.ro
Foto: Hotnews
Combaterea evaziunii fiscale in agricultura si implicarea statului in cumpararea de case de marcat pentru micii producatori, sprijinirea cercetarii in domenii ca IT si auto, integrarea sistemelor informatice disparate - acestea sint citeva dintre propunerile Camerei de Comert Americane in Romania (AmCham) pentru eficientizarea activitatii statului, arata Alexandra Gatej intr-un interviu pentru HotNews.ro. Presedintele AmCham vorbeste si despre necesitatea scaderii CAS si relatia dintre guvern si mediul de afaceri.


Alexandra Gatej despre scaderea CAS si cresterea salariilor bugetarilor:




Rep: Scaderea CAS versus cresterea salariilor bugetarilor sau ambele, deodata? Ce vrea mediul de afcaeri?
Alexandra Gatej: Si, si. Cresterea, revenirea sau reintregirea salariilor bugetarilor are o dimensiune si o necesitate, si e legitima aceasta, cu atat mai mult cu cat face parte si din programul de guvernare, asa cum a anuntat si primul ministru recent. Scaderea CAS-ului atat la angajat, cat si la angajator este un deziderat vechi al mediului de afaceri, ne-am bucurat cand am primit acest semnal din partea premierului, vom continua sa sustinem scaderea CAS-ului pentru ca gasim ca este una din singurele masuri care pot fi luate cu efect imediat atat asupra stimularii locurilor de munca, prin scaderea cheltuielilor companiilor cu munca, cresterii consumul prin cresterea salariului net la angajat si cresterea veniturilor la bugetul statului prin cresterea impozitului pe venit.

Deci gasim ca, in continuare, scaderea CAS atat la angajat cat si la angajator este o masura absolut necesara pentru mediul de afaceri la iesirea din criza sau pentru iesirea din criza, pentru stimularea cresterii economice si mai ales a muncii si vom continua sa sustinem aceasta masura. Spun si, si pentru ca inteleg din dezbaterea din ultimele zile ca se doreste o succesiune a acestor doua masuri si probabil ca aceasta succesiune este una cu factor de timp si ca va fi aplicata atunci cand bugetul statului o va permite. Noi credem ca si astazi acest lucru ar trebui sa fie posibil, nu suntem insa in posesia deciziei executive de a face aceste calcule si de a le aplica. Credem ca si, si.

Rep: Realist vorbind, daca vom avea in iunie o reintregire a salariilor bugetarilor, care credeti ca ar fi cel mai apropiat termen pentru o eventuala scadere a CAS, macar la angajat, daca nu si la angajator?
Alexandra Gatej: In mod logic, in aceasta secventa pe care o intelegem din dezbaterile acestor zile, se prefigureaza in acest caz o aplicare a masurii de reducere a CAS si, insistam, atat la angajat cat si la angajator, pentru inceputul anului urmator.

Rep: Care ar fi procentele cu care ar trebui sa scada CAS-ul atat la angajata, cat si la angajator, astfel incat sa se vada in mediul de afaceri un efect real?
Alexandra Gatej: N-am facut calculele macroeconomice, fiindca companiile isi fac propriile previziuni la nivel micro industrial, microeconomic, dar orice in intervalul 3-5%, atat la angajat, cat si angajator, este ceva ce va permite, sunt cifre care vor permite un impact real atat asupra angajatului, cat si asupra angajatorului.

Ramane insa de vazut daca prin reintregirea salariilor bugetarilor si prin scaderea CAS, populatia va fi automat inclinata spre consum, cum s-a intamplat in anii anteriori si aici, ca o paranteza, consumul acesta va veni din importuri in marea lui majoritate, deci nu ne ajuta prea mult. Sau oamenii, trecuti prin prima criza economica reala si cu datorii la banci, vor incepe si sa economiseasca. Ca mediu de afaceri sustinem educatia si ideea ca economisirea sa devina un instrument de lucru firesc in bugetul unei familii, in bugetul unei companii, in comportamentul romanilor.

Rep: Atat cresterea salariilor bugetarilor, cat si scaderea CAS-ului sunt privite drept masuri care pot ajuta la cresterea consumului, fara de care ni se spune ca aceasta crestere economica nu poate avea loc. Ce alte masuri credeti ca ar putea fi luate in acest an pentru stimularea consumului intern?
Alexandra Gatej: Masuri cu efect imediat, spectaculos, in afara acestora, nu prefiguram. Adica masuri care sa aiba de azi pe maine un rezultat imediat. De cele mai multe ori aceste masuri pot fi doar de natura fiscala, si nu de natura structurala, pentru ca efectele unor modificari structurale se vad in timp. In acelasi timp, gasim ca absorbtia fondurilor europene nu trebuie sa ramana la nivel de concept, intelegem ca exista multe dificultati, mai ales de proces si de ineficienta, dar atragem atentia ca fara o aplecare continua si pragmatica asupra acestui subiect Romania se priveaza, si business-urile se priveaza de fondurile care sa-I permita sa revina pe linia de plutire si sa creasca.

Al doilea element important pentru noi si pe care-l auzim in discursul public, si-l sustinem de ani de zile, este combaterea reala a evaziunii fiscale.

Rep: Aceasta era o intrebare adresata si de un cititor in timpul intalnirii online. Companiile cu care lucrati ca presedinta Am Cham va transmit din teren semnale ca aceasta lupta impotriva evaziunii e reala?
Alexandra Gatej: Da, exista un domeniu unde rezutatele s-au si masurat si un domeniu in care progresele au fost intr-adevar reale. Ele au inceput nu din ianurie din acest an, ci deja de anul trecut si acesta este domeniul evaziunii fiscale in sectorul tigarilor, al tigaretelor. Acolo s-a constatat intr-adevar un progres real si a fost un efort comun atat al producatorilor, cat si al autoritatilor de a lupta impotriva evaziunii fiscale si acest lucru se vede. Deci, cu alte cuvinte, se poate. O zona mare care pe noi ne preocupa si pe care o cunoaste toata lumea este sectorul agricol. O zona foarte mare de evaziune fiscal este sectorul agricol.

Rep: Aveti semnale de acolo ca s-a intensificat lupta impotriva evazionistilor?
Alexandra Gatej: Acolo trebuie aplicate… e foarte greu sa lupti cu evazionisti care nu exista. pentru ca sectorul agricol la noi, in primul si-n primul rand, nu prea este impozitat, nu e fiscalizat. Si atunci unde e evaziunea?

Noi militam pentru largirea bazei de impozitare si pentru inregistrarea producatorilor agricoli, tuturor producatorilor agricoli, cu suprafete poate mai mari de 10 ha, ca sa punem o dimensiune totusi, de inregistrarea lor in forme juridice fiscalizate. Ca sunt companii cu forma juridica, ca sunt pe baza numarului fiscal din buletinul  omului, CNP-ul e un numar fiscal, deci se poate opera si cu aceasta notiune, insistam pentru rezolvarea unor aspecte oarecum simple.

Casele de marcat din piete. E o idee care s-a mai vehiculat.

Rep: Dar a avut adversari extrem de puternici in opinia publica.
Alexandra Gatej: Da. Eu cred ca orice consumator, dvs, eu, oamenii pe care-I cunoastem, familiile noastre, ar prefera sa ia un bon de la piata, decat sa nu-l ia. Pentru ca este o garantie ca acea tranzactie comerciala e una legala.

Rep: Credeti ca intr-un an electoral putem astepta realmente o astfel de masura? Care ar putea duce, sa nu uitam, la cresterea preturilor, pentru ca vor fi trecute in costuri si casele de marcat, si impozitele si taxele care acum nu se platesc.
Alexandra Gatej:  Mi-e greu sa apreciez ca intr-un an electoral se pot lua asemenea masuri. Va spun insa din perspectiva mediului de afaceri ce ar trebui  facut in lupta cu evaziunea fiscala. Acum in anul acesta electoral, anul trecut cand nu era an electoral, sau la anul cand nu va fi an electoral, tot trebuie facute. Poate ca guvernul si autoritatile pot sa ajute. Daca problema este costul caselor de marcat, atunci poate guvernul poate sa ajute la achizitionarea acestora, oferind niste facilitati.

In orice caz, intrarea intr-un sistem de normalitate a sectorului agricol, la paine, la legume si fructe, la marfurile care se vand nu numai in piete, ci si la angrouri, cred ca este o masura demna de un stat european si care in mod sigur va duce la imbunatatirea colectarii si la scaderea evaziunii.


Alexandra Gatej despre cercetarea romaneasca si oportunitatile pentru exportatori:






Rep: Am vorbit pana acum de piata interna, de stimularea consumului, de cresterea incasarilor. Ce solutii vedeti, iarasi ca reprezentant al mediului de afaceri, pentru stimularea exporturilor?
Alexandra Gatej: In primul rand cred ca ar trebui regandita o strategie de export care sa tina realmente seama de pietele cu potential. Principalul partener de export al Romaniei este Europa. Ne uitam la previziunile interimare elaborate de Comisia Europeana cu privire la evolutia economica e Uniunii in acest an, raportul a fost elaborat in februarie 2012, si vedem ca semne dinspre Europa in ceea ce priveste cresterea economica, si deci intensificarea schimburilor comerciale nu prea avem, semne pozitive.

Europa isi propune sa revina din recesiune si sa beneficieze de o usoara crestere in a doua jumatate a acestui an, pe un total la sfarsit de an, estimat in acest moment la un -0,3%. Deci Europa este un partener important, traditional, si aici statul ar trebui sa faciliteze mentinerea contractelor de export existente cu parteneri precum Germania, dar ar trebui sa vizualizeze o strategie prin care Romania sa se orienteze cu facilitatii reale catre pietele emergente.

Ca ele sunt America Latina sau sunt Asia cu precadere, cred ca aici trebuie sa ne orientam. Si pentru asta, aceasta strategie ar trebui intai sa construiasca acea matrice in care sa ne punem urmatoarele intrebari: care sunt domeniile in care Romania ar putea sa fie competitiva si unde ar putea sa ofere export?

Cred ca domeniul IT este unul in care Romania deja a probat ca poate sa faca export, chiar catre aceste teritorii. Asta ar fi o dimensiune. Care sunt sectoarele: IT este un sector, agricultura este un sector daca ar beneficia in acelasi timp si de masuri structurale care sa ajute un export coerent si pe ceea ce se cere.

A doua dimensiune ar fi tarile care ne intereseaza. Si aici ar trebui in primul si-n primul rand sa ne uitam la tarile din afara UE cu care noi avem parteneriate bilaterale puternice, si strategice, SUA fiind unul dintre ele. Recent am fost invitati ca si camera de Comert sa participam la primul Global Business Forum s-a numit, o initiativa a Departamentului de Stat American, condusa de Hillary Clinton personal, impreuna cu vice-presedintele Biden, care a avut urmatoarea tema: cum sa faca America sa atraga mai multe investitii straine in America? Sa stimuleze munca in America si sa permita companiilor americane sa faca mai mult export. Deci aceste doua intrebari erau. Si au fost workshop-uri care porneau de la vize la infrastructura, la calatorie, la sectorul energetic…

Rep:…si ce oportunitati ati vazut pentru piata din Statele Unite, cu care e clar ca relatia politica e de-a dreptul privilegiata, ce oportunitati ati vazut pentru companiile romanesti?
Alexandra Gatej: Sectorul IT mi se pare in continuare important. Si in general, tot ceea ce poate sa produca valoare adaugata diferentiata pentru americani. Ceva ce pot sa faca doar romanii, ca sa exagerez. Pentru ca altfel nu ai un avantaj competitiv. Eu cred ca zona de cercetare si dezvoltare, in care din pacate la noi inca se cheltuie putin si se pierde istoric putin si aceasta ne va costa si ne va costa din ce in ce mai mult pe masura ce lumea avanseaza….

Rep: Am nenumarate exemple de cercetatori romani care lucreaza la centre de cercetare in Romania si care demult nu mai stau in banii guvernului sau ai diverselor institutii guvernamentale, ci, prin forte proprii au castigat nenumarate granturi. Trebuie sa asteptam in continuare doar bani de la guvern, de la stat?
Alexandra Gatej: Este si bine si rau ca acesti oameni s-au decuplat de stat pentru ca arata, pe de-o parte, ca dependenta de stat nu este obligatorie si nici chiar necesara in unele domenii, si asta inseamna evolutia unui stat din ce in ce mai liberal, deci foarte bine, si acei oameni raman in Romania, ceea ce iarasi e un lucru important.

In acelasi timp este rau pentru ca este atat de incipienta aceasta faza incat nu ne putem baza pe eforturile proprii ale unor cercetatori si ale unor oameni care doresc sa faca lucrul acesta. De aceea, daca ne uitam la noi ca tara, spre deosebire de Stale Unite care incurajeaza si Germania, chiar mai mult, de ani de zile cercetarea si dezvoltarea, investind sume semnificative din PIB-ul lor in acest domeniu, la noi nu exista intreg lantul de comercializare a inovatiei. Ceea ce ar da nu numai de munca, dar ar tine inovatiile aici, ar tine cercetatorii aici, ar ridica gradul de valoare al produselor romanesti si ar permite exporturile.

Cu alte cuvinte, de ce un patent – si vedem ca romanii castiga nenumarate premii – vedem lista patentelor de la Oficiu, de ce nu se produc in Romania?

Rep: Dar eu va intreb urmatorul lucru: de ce companiile romanesti care ar putea beneficia de aceste patente nu intra intr-o relatie directa cu cercetatorii?
Alexandra Gatej: Intra. Am sa va dau doua exemple pe care le cunosc. Unul este tot din zona IT. Companiile mari de IT prezente la noi si membre ale Camerei de Comert americane, in marea lor majoritate companii americane, sunt companii care intra in relatii directe cu cercetatorii pentru ca se genereaza si se creaza softuri in Romania. Acesta este un exemplu.

Un alt exemplu este in industria auto. Pe cat de surprinzator ar parea, Romania este inca o tara recunoscuta in ceea ce priveste capacitatea tehnica a inginerilor sai in acest domeniu. Acesta este si motivul pentru care o companie ca Dacia si-a creat centrul de inginerie tehnologica la Titu, unde lucreaza, daca nu ma insel, 50 de ingineri romani si fac cercetare aici pentru intreg grupul din intreaga lume.

Sigur ca sunt exemple putine fata de cat am putea si cat potential am avea. Tocmai de aceea cred ca statul este obligat sa creeze infrastructura de cercetare si dezvoltare necesara comercializarii si contributiei la PIB si la export, in definitiv. Acesta este un punct important. Agricultura este iarasi un punct important, dar agricultura are nevoie de masuri profunde structurale, inainte ca noi sa fim un partener real la export.


Alexandra Gatej despre business-ul cu China:




Rep: Legat de agricultura, auzeam, cred, o declaratie a Presedintelui Basescu, sper sa nu ma insel, in urma cu cateva luni, legat de oportunitatile de business pe care le ofera o tara precum Qatarul. Au fost cateva forumuri economice si investitori quatarezi si-au manifestat interesul de a face business cu romanii, inclusiv in agricultura. Si nu au gasit parteneri de talia lor aici, pe zona de agricultura. Vi se pare acceptabil lucrul asta?
Alexandra Gatej: Nu. Pe de alta parte, este un efect al lipsei de reforma structurala in agricultura. Inca nu exista suprafete mari destule, agregate. Inca exista teama de cooperative. Si va fi un obstacol greu de surmotat. Inca exista putina atentie la dezvoltare tehnologica si la viitorul agriculturii, in definitiv.

Rep: Toate institutele de cercetare sunt aproape…
Alexandra Gatej: S-a pierdut o intreaga expertiza care era acumulata in cativa ani, nu stiu daca era buna sau rea, avea cu siguranta un istoric bun si era o organizare pe care se putea construi. Aceasta expertiza s-a pierdut, potentialul agricol al Romaniei insa nu. Suntem printre primele tari din punct de vedere al calitatii solului si suntem una din putinele cele mai ieftine tari in ceea ce priveste costul pamantului agricol.

Cred ca unul din motive este si ca s-a permis achzitionarea pamantului de catre entitati straine care, in definitiv, gasesc mai interesanta achizitia si asteptarea, pentru ca pamantul romanesc este cu 30% mai ieftin decat pamantul european. Deci e important sa-l ai, nu neparat sa-l cultivi.

Da, desi are o calitate mult mai buna decat multe tari europene, cu siguranta. Deci cred ca aceasta actiune speculativa a daunat unei reforme reale in agricultura, care ne-ar fi permis sa avem un alt drum in agricultura. Acum revenind la intrebarea cu Qatarul si poate si cu China. Cred ca mai e o intrebare de pus aici. Totusi de ce nu reusesc aceste tari sa aiba parteneriate importante in Europa? Eu ma intreb. Pentru ca am auzit… China de exemplu.

Rep: Care ar fi explicatia? Lipsa unui istoric corect, sa spunem, al relatiilor comerciale, suspiciunile pe care partenerii europeni le au tot timpul fata de China?
Alendra Gatej: Stiti, am fost surprinsa pentru ca tot timpul se spune la noi "nu facem destul cu China". Si asa este. China e un partener comercial pe care e stupid sa-l ignori. Pe de alta parte am vazut si multe declaratii si angajamente de parteneriate pe sume foarte mari, declarate de mari state europene. Daca insa ne uitam la proiectele de parteneriate publice-private sau proiectele cu China, eu nu am vazut proiecte mari realizate in Europa pana acum.

Cred ca exista inca o neincredere a Europei, o inabilitate, sa nu zic neincredere, o inabilitate a Europei de a lucra cu un partener ca si China, care are alt model economic, are alte legi ale muncii, se bazeaza pe altfel de standarde competitive care sunt esentialmente de cost, face o competitie care pe americani acum ii pune in mare dificultate in ceea ce priveste dreptul de proprietate intelectuala pe unele tehnologii, cand vine vorba de a face competitie in Europa.

Cred ca Europa inca nu a reusit sa inteleaga modul de a lucra cu China si cred ca nici noi nu am reusit sa intelegem modul de a lucra cu China. De asemenea, cred ca trebuie sa tinem cont de faptul ca in afara unui parteneriat politic extrem de serios si concret cu China, nu vom putea realiza proiecte punctuale. Pentru ca totusi China este un stat condus de un partid unic si unde decizia exista de sus in jos si atat. Deci inseamna ca trebuie sa avem o umbrela politica foarte bine definita, cu proiecte foarte clare, agreate la cel mai inalt nivel…

Rep: Dar exista acest parteneriat, a fost semnat anul trecut…
Alexandra Gatej: Este un parteneriat de intentie. Eu cred si e o parere a mea personala, eu cred ca acel parteneriat trebuie populat cu proiecte negociate specifice, care sa primeasca girul cel mai inalt din cele doua parti. Cred ca doar in acel moment vom putea vedea proiecte punctuale realizandu-se.


Alexandra Gatej despre colaborarea mediul de afaceri - autoritati





Rep: Am vorbit pana acum destul de mult despre ce poate sau ce ar trebui sa faca statul pentru mediul de business, pentru relansarea economica. Un cititor v-a intrebat in timpul intalnirii online daca ati fost invitata in acel Consiliu consultativ anuntat de premierul  Ungureanu. Ati fost invitata? Sau a fost cineva invitat de la Am Cham?
Alexandra Gatej: In interviul sau de la TVR 1, cand a lansat aceasta initiativa, premierul a mentionat si numele Am Cham si noi, daca vom primi o invitatie, ca este vorba de membrii ai board-ului sau ca este vorba de intreg board-ul sau organizatia, vom accepta cu placere si va spurn de ce: niciodata in Romania un premier nu a fost direct interesat sa-si constituie un consiliu de consultare directa cu mediul de afaceri. La nivel consultativ au mai fost niste incercari...

Rep:..am avut si anul trecut un consiliu de competitivitate coordonat  sau la initiativa consilierului Andreea Paul Vass.
Alexandra Gatej: Da.

Rep: Dar nu era in subordinea directa sau sub coordonarea directa a premierului Boc.
AG. Consiliul exista si noi suntem parte din acel consiliu ca Am Cham, este un consiliu cu larga participare. Acel consiliu este axat exclusiv pe problematica competitivitatii, care ne preocupa si pe noi. Am Cham a lansat primul raport de competitivitate al Romaniei, bazat pe o metodologie europeana atat calitativa, cat si cantitativa. Deci clar ca toate masurile pe care le poate lua un guvern sau pe care le poate propune un mediu de afaceri pentru dezvoltarea economica, au in vedere cresterea competitivitatii.

Dar o legatura de consultare directa, poate formala, poate informala, dar prin care un prim-ministru sa-si doreasca aportul brut, ca sa spunem asa, al mediului de afaceri, este o initiativa care nu a mai existat.

Rep: Ce i-ati oferi primului ministru in termeni de expertiza, in termeni  de know-how, ce i-ati spune? Care ar fi primele doua lucruri pe care I le-ati spune, legat de mediul de business?
Alexandra Gatej: Asteptari mari din partea mediului de business. Pentru ca anii care au trecut au fost ani dificili, Romania are provocari structurale importante, adica multe lucruri de rezolvat. Dar are si potential. Si mediul de afaceri este nerabdator pentru ca nimeni nu vrea sa astepte sa faca profit o viata intreaga si nici o organizatie cum e Am Cham sa faca advocacy, sa impinga pentru un cod al muncii patru ani, cum am facut.

Mediul de afaceri prin definitie, pentru ca trebuie sa obtina venituri si sa faca profit, e nerabdator si are planuri anuale si isi doreste sa performeze.

In cazul in care vom fi invitati, vom aduce toata expertiza noastra si in primul rand exemplele. Exemplele reale de ceea ce inseamna sa nu functioneze o lege. Sau o lege, o initiativa sa nu fie gandita, scrisa bine si ce inseamna aplicarea ei. Vom aduce, de asemenea, in cazul in care vom fi intrebati, ideile noastre cu privire la cateva teme. Absorbtia fondurilor europene. In Camera Americana de comert si forta acestui organism care e cel mai vocal si mai dinamic organism profesional in Romania, avem 11 comitete. Aceste comitete sunt axate pe sectoare de activitate si ii vom aduce propunerile practice pe care noi le-am identificat in fiecare din aceste sectoare. Fondurile europene sunt un exemplu.

Rep: Dati-mi un exemplu de propunere pe evaziune fiscala.
Alexandra Gatej: Va spuneam cea din agricultura, noi avem in Camera operatori agricoli care si-ar dori sa vada evaziunea fiscala din domeniul agricol diminuata.

Rep: In zona de IT, imi spuneati mai devreme in timpul intalnirii online, o posibila initiativa. Despre ce e vorba concret?
Alexandra Gatej: Da, de cativa ani, cred ca de vreo doi ani, exista aceasta idee pe care Comitetul de IT&C din AmCham o are privind la ansamblul functionarii informatice a statului. Este o functionare haotica. Si aici mediul de afaceri are o multime de exemple.

Rep: Si extrem de scumpa.
Alexandra Gatej: De la faptul ca bazele de date de la ANAF si de la primarii nu se potrivesc in ceea ce priveste unde se plateste impozitul pe venituri, pe proprietati si unde se contabilizeaza veniturile de pe proprietati. De la neconcurenta bazelor de date fiscale. O companie nu-si va potrivit niciodata bazele de date fiscale cu cele cu cele pe care le are fiscul si acest lucru ar trebui sa se petreaca prin exceptie, neconcordanta aceasta. De unde si o gramada de bani si de timp pierdut si de-o parte si de alta pentru a concilia ceea ce se putea concilia prin existenta unor baze de date intermediare.

Si atunci noi, avand in minte nenumarate asemenea exemple, ne-am uitat in jur si am propus infiintarea pe langa primul ministru a unui Chief Information Officer. E o pozitie care exista in orice companie, care are procese si proceduri puse la punct si face performanta si vrea sa aiba control, e o idee care se aplica cu succes de cativa ani in Austria, care in felul acesta a reusit sa-si creeze e-government, nu avand un proiect de e-government dat unui minister, un minister la noi nici nu are responsabilitatea coordonarii sistemelor informatice ale celorlalte ministere. Sunt silozuri informatice, nu sunt integrari informatice.

Acest Chief Information Officer ar trebui sa aiba acest lucru in vedere: integrarea bazelor de date, eficientizarea achizitiilor informatice, crearea interfetei simple intre stat si cetatean.Vorbeam in emisiune de ghiseul.ro si eu am incercat sa fac plati pe acel ghiseu. Dvs ati facut chiar un studiu de caz, e foarte dificil sa faci acest lucru. Interfata e foarte greoaie. Printre alte responsabilitati, treaba acestui chief information officer ar fi sa simplifice interfata si sa creeze acel program de e-government in tari cum ar fi Austria.​








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





2107 vizualizari

  • +1 (3 voturi)    
    Interesant (Joi, 15 martie 2012, 12:40)

    Sveik [anonim]

    1) O doamna responsabila si profesionista.
    2) MRU chiar devine omul providential.
    3) Marinarul a facut o mutare geniala pe tabla.
    4) Chuky inca doarme.....
    • +1 (1 vot)    
      da, o doamna! (Joi, 15 martie 2012, 14:12)

      lehamite [anonim] i-a raspuns lui Sveik

      O, doamna, ce in 1988 a semnat cu secu contract de colaborare (parca mai ieri scriau ziarele si si-a dat demisia din functia de sfatuitor a presedintelui), iar acum da consultanta la un fost sef SIE. Cum era vorba aia "bufnitele nu sunt ceea ce par a fi"
    • +1 (1 vot)    
      LOL (Joi, 15 martie 2012, 15:00)

      lol [anonim] i-a raspuns lui Sveik

      Cred ca nu va e bine. Daca statul roman va rationaliza achizitiile IT, de nu se vor mai prafui miile de licente inutile in dulap, serverele pe holuri si consultanta de sute de mii de euro pe luna facuta de oameni platiti cu cateva sute de euro, multe MARI firme de IT din Romania se inchid... pentru ca de acolo au profitul, mai un portal fantoma, mai o aplicatie de 3 linii vanduta cu cateva milioane...
  • +1 (1 vot)    
    bune interventiile (Joi, 15 martie 2012, 12:43)

    mary_ [utilizator]

    Amcham a punctat cateva probleme, si una care doare rau si consuma banii, timpul si nervii cetateanului.Este vorba despre legatura intre bazele de date. Bine venita propunerea.

    Mi-a mai retinut atentia propunerea legata de fiscalizarea micilor intreprinzatori - buna si aceasta, dar nu cred ca acolo se face cea mai mare evaziune. Oricum se poate reglementa relativ usor acest sector.

    Nu sunt de acord cu punctul de vedere exprimat relativ la relatiile China - Europa.China nu a fost interesata de Europa si Europa nu poate oferi cat vrea si cum vrea China. De aceea aceasta relatie nu s-a prea dezvoltat.

    In schimb, noua natii, care tind sa se apropie din ce in ce mai mult, China si USA este normal sa coopereze mai puternic, sa se cunoasca mai bine sa isi dezvolte interese complementare sau competitive. Cei de aceeasi masura se aduna...

    Una peste alta, extrem de interesant articolul.
    Multumesc HN.
  • +2 (2 voturi)    
    Case de marcat (Joi, 15 martie 2012, 12:45)

    Luca [anonim]

    Alexandra draga, esti rupta de realitate . Case de marcat in piete ??? Adica taranii , acei putini care mai sunt sa fie obligati sa isi cumpere case de marcat ? 3-4 milioane plus consumabile ... Sa pui taranii sa plateasca TVA ??? Ce taran crezi ca isi permite sa faca asta ? Apoi , daca ai casa de marcat se presupune ca esti inregistrat ca PFA sau societate comerciala ... Adica alte taxe si impozite aberante ...inclusiv taxa radio TV la sediul social, protectia muncii ... Culmea , in Polonia, Cehia ,Slovacia - tari cu o economie net superioara , taranii care vand in piete nu au case de marcat !!! Sa impozitam si sa taxam oameni care muncesc ca sa supravetuiasca ( nu sa se imbogateasca ) mi se pare o idee neinspirata !
    • 0 (0 voturi)    
      de la americani luata (Joi, 15 martie 2012, 14:15)

      lehamite [anonim] i-a raspuns lui Luca

      da, a vazut ea in piata la americani, cum alearga aia dupa tine cu bonul fiscal, scos musai de le o casa de marcat.
      • 0 (0 voturi)    
        ... (Joi, 15 martie 2012, 15:16)

        abcd [anonim] i-a raspuns lui lehamite

        e simplu, "duamna" vine din lumea marilor firme. Aduci fazanii, adica micii producatori, in terenul de joc al marilor firme (adica reglementari si birocratie pana la D-zeu si inapoi, suprataxe, etc) ii elimini in felul asta si in felul asta mai eliberezi o cota de piata. Ulterior, cand ai ramas pe piata respectiva in 2-3 "jucatori" cum le place lor sa spuna, faci cartel si freci regulile cum iti place: a se vedea piata produselor petroliere, energiei, samd care e in situatia de oligopol. Sau daca vorbim de piata alimentelor cazurile majore de "malpraxis" cu pui contaminati cu dioxina sau castraveti cu e-coli care nu proveneau in nici un caz de la micii producatori ci de la "uzinele de mancare" corporatiste. O idee proasta in ce ma priveste.
    • +1 (1 vot)    
      care tarani???? (Joi, 15 martie 2012, 14:16)

      mishu [anonim] i-a raspuns lui Luca

      in toate pietele din bucuresti (nu stiu in alte orase...) nu mai exista demult tarani in piete ci doar samsari care vara sau iarna sunt in permanenta activitate . In cartierul in care locuiesc vad de ani si ani aceleasi fetze vara cu legume luate en-gros de la taranii prea comozi pentru a se mai deplasa pana in bucuresti iar iarna cu fructe exotice (romania fiind un producator constant chiar si pe timp de iarna de banane portocale mandarine lamai etc). Intr-un fel sau altul trebuie pusa ordine si aici asa cum trebuie fiscalizate si veniturile zugravului instalatorului florareselor si pornind de aici pana sus la rechinii cei mari importatorii care umplu piata de marfuri proaste si scumpe sau producatorii de alcool
    • 0 (0 voturi)    
      Nu e nevoie (Joi, 15 martie 2012, 14:41)

      angel [anonim] i-a raspuns lui Luca

      Cu citeva miliarde de dolari se poate cumpara un software care foloseste imagini de la satelit care numara firele de ceapa verde a taranului, sa nu cumva sa fure statul cu vreun ban, nenorocitul de mic evazionist.
      Ce se face pe urma cu banii, nu e treaba noastra, a contribuabilor, treaba noastra e sa platim pana la ultimul cent, ca niste viermi ce santem. Scopul nostru pe acest pamant e sa platim taxe si impozite.
  • +2 (2 voturi)    
    da, super (Joi, 15 martie 2012, 12:58)

    alex [anonim]

    si sa fie pe Oracle, nu? :)
    doamna aceasta nu a fost consilier la presedentie si a plecat cam brusc cand au aparut niste informatii referitor la colaborarea ei cu securitatea?
  • +2 (2 voturi)    
    tante (Joi, 15 martie 2012, 13:59)

    alexandrelebienheureux [anonim]

    ma chere amorocaine Alexandra, pai americanii au asa ceva de secole, in timp ce bumbucccccienii romanesque se ocupa de e-romanii, dutzisme, e-integrare si alte golanii; parta IT era o prioritate inca de pe vremea lui Milica; insa daca cineva vrea sa faca ceva util, atunci sa vorbeasca cu profesionistii, nu cu excrocii, care sugativeaza industria de IT; s-a intrebat cineva cam care este insumata cifra de afaceri a primelor 10 firme din IT: peste 1 miliard de euro/an; ce s-a realizat din acesti bani? papagalismele lui musiu Dutza ? succesurile de la inspectoratul pentru situatii de urgenta ? golania de la agentia de plati in agricultura ? inexistentele portale pentru plati on-line ? sa mai continui ?????
  • -2 (2 voturi)    
    Ce autoritate are Camera de Comert al SUA ? (Joi, 15 martie 2012, 14:12)

    Bubu [anonim]

    Buna ziua

    As vrea sa stiu sub ce autoritate isi permite Camera de Comert a SUA sa dea sfaturi statului roman.

    Atata vreme cat nu au finanat , asa cum au facut cu Germania, un Plan Marshall de reconstruire a Romaniei dupa distrugerea lasata in urma de comunism, de care tot ei sunt indirect vinovati.
  • 0 (0 voturi)    
    de duda de interviu!! (Joi, 15 martie 2012, 14:51)

    ratatouille [anonim]

    case de marcat la tarani (bai frate!), salariul inapoi la bugetari si poate eventual treaba cu cas-ul (desi subtire) si pe urma it in sus, it in jos si ce bun e it-ul si cum se lupta amcham-ul sa ne ajute cu it-ul si da-i si da-i. si daca o lasau sa vorbeasca inca o ora mai zicea de it-ul ala de 3-4 ori.

    casele de marcat pentru tarani sunt o prostie cat china. n-am vazut nici in franta, nici in us, nici in canada.

    sectorul it e grozav, dar e sector-nisa.

    nici un cuvant despre imm-uri alea care angajeaza jumatate din forta de munca din romania si care sunt cele mai vulnerabile la criza: sunt decapitalizate, rupte de taxe idioate (daca esti imm si nu iti platesti tva-ul dai de dracu, daca esti companie de stat ai "pierderi" si se fac "compensari") si cele care angajeaza/concediaza cel mai repede.

    dar sigur, e cool sa bati campii cu case de marcat la tarani ca da, acolo e marea evaziune, nu la porcariile alea de companii de stat care nu platesc nimic, nu la porcariile alea de vami unde e plin de tigari, nu in industria alcoolului.

    prieteni, amintiti-va de imm-uri, ca amaratele alea angajeaza jumatate din forta de munca din romania si sunt singurele care duc greul crizei, nu bugetarii, nu multinationalele.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by