Camera Deputaților a dezbătut miercuri, în calitate de cameră decizională, Legea privind inființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, care va fi format din 33 de companii de stat și cu un aport în numerar de 9 miliarde lei. Legea a suferit câteva modificări față de forma inițială, însă fără a exista dezbateri ample în comisii și fără un aviz obligatoriu din partea Eurostat. Dacă va intra în vigoare această lege, implicațiile acesteia asupra economiei ar putea fi uriașe.

Camera DeputatilorFoto: Hotnews

Legea a fost aprobată cu 174 de voturi pentru, 98 împotrivă și 3 abțineri.

UPDATE 12 Victor Ponta: Domnul președinte al Camerei îl va duce (n.red. fondul) la Tel Aviv.

UPDATE 11 Virgil Popescu (PNL): De ce a votat ALDE? pentru că pe culoare spuneau altceva.

UPDATE10 Legea a fost aprobată cu 174 de voturi pentru, 98 împotrivă și 3 abțineri.

UPDATE 9 Amendamentul privind suplimentarea listei cu societățile care vor face parte din fond a fost adoptat. / Vor fi 33 de societăți în loc de 23 câte au fost aprobate de Senat.

(continuarea, după sondaj)

UPDATE 8 Amendamentul care prevede aport în numerar de 9 miliarde lei a fost adoptat.

UPDATE 7 Ovidiu-Ioan Sitterli (neafiliat) acuză că a depus amendamente, care au fost discutate în comisia pentru industrii, însă nu se regăsesc în raportul final depus de Comisia pentru economie, fiind încălcată procedura. A fost propusă o pauză de 4-5 ore pentru ca amendamentele lui Sitterli să fie introduse în raport. Propunerea a fost respinsă.

UPDATE 6 Roman Florin (PNL): Aici nu ar fi trebuit să stea domnul Teodorovici, ar fi trebuit să stea nașul - domnul Dragnea și cu nașa... (în acest moment i s-a întrerupt microfonul).

UPDATE 5 Victor Ponta a povestit ce discuții a avut anul trecut pe marginea acestui fond. "Am discutat cu domnul prim-ministru Tudose și a zis că 'eu nu semnez așa ceva, că nu am de gând să intru în închisoare'". / Nu înțeleg de ce vor mai exista ministerul economiei și ministerul energiei, care vor rămâne doar cu secretarele și cu șoferii.

UPDATE 4 Varujan Vosganian (ALDE): Prin lege permitem ca veniturile din privatizare să fie îndreptate către investiții.

UPDATE 3 Microfonul lui Claudiu Năsui (USR) a fost întrerupt de mai multe ori. Claudiu Năsui: Aceste active vor fi puse într-un fond din care se va putea cheltui fără niciun control (...) În momentul în care va veni o criză, ce credeți că vor face creditorii acestui fond? Va lua activele sale. Le punem într-un fond care va fi opac.

UPDATE 2 Raluca Turcan (PNL) a anunțat că partidul pe care îl reprezintă va contesta legea la Curtea Constituțională deoarece sunt încălcate trei principii: principiul bicameralismului, principul economiei de piață și principiul liberei concurenței. Raluca Turcan a cerut retrimiterea legii în comisii. Propunerea a fost respinsă.

UPDATE 1 Deputatul PNL Pavel Popescu acuză ca este cel mai mare jaf din ultimii 25 ani.

În primul rând, ar putea avea efect uriaș asupra deficitului bugetar. Acesta este și motivul pentru care era nevoie de avizul Eurostat.

Apoi, 33 de companii de stat, printre cele mai importante din România, se vor afla total sub control politic. Primii membri ai Consiliului de Supraveghere vor fi numiți printr-un simplu ordin al ministrului finanțelor. Consiliul de Supraveghere va numi la rândul său Directoratul, potrivit unor amendamente votate marți în comisia economică din Camera Deputaților.

Comisia economică a mai votat ca să fie adăugate pe lista companiilor ce vor forma fondul și unele care au pierderi, lucru total neacceptat de Eurostat. Aceste companii cu pierderi ar putea afecta eficiența fondului. În forma adoptată de Senat erau 23 de companii rentabile. Deputații au mai adăugat zece, printre care CFR, Poșta Română, Complexul Energetic Oltenia, Uzina Termoelectrică Midia, Telecomunicații CFR SA.

Tot comisia economică a votat marți ca aportul în numerar să fie de 9 miliarde lei, față de 1,85 miliarde lei cât s-a votat în Senat. Fondurile necesare vor fi alocate de către Ministerul Finanţelor Publice din veniturile din privatizare.

Camera Deputaților a eliminat și articolele referitoare la constituirea unui comitet consultativ. Acestea prevedeau că indicatorii de performanţă pe termen mediu şi lung se elaborează de către Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de reprezentant al statului ca acţionar unic al FSDI, prin consultarea cu un comitet consultativ. Acest comitet urma să fie format din trei reprezentanţi ai Guvernului şi câte un reprezentant al Băncii Naţionale a României, al Autorităţii de Supraveghere Financiară, mediului academic, industriei financiar-bancare, Parlamentului şi societăţii civile.

În forma finală, pe listă se află companiile: Electrica, Delgaz Grid SA, E.ON Energie România, Chimcomplex, OMV Petrom, Telekom România, Antibiotice SA, Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune, Loteria Română, IAR SA, Oil Terminal, Cuprumin, Unifarm, SN Apelor Minerale, Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime, Romgaz, Hidroelectrica, CN Aeroporturi București, Nuclearelectrica, Imprimeria Națională, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Conpet, Complexul Energetic Oltenia, CFR, Societatea Națională de Radiocomunicații, Poșta Română, Aeroportul Traian Vuia Timișoara, Uzina Termoelectrică Midia, Telecomunicații CFR, Societatea de Tratament Balnear Recuperare a Capacității de Muncă TBRCM SA, Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA și Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale.

Vezi aici raportul Comisiei.

Citește și