Copșa Mică a scăpat de poluarea istorică, după închiderea celor două fabrici, însă orașul nu a rezolvat toate problemele de mediu. Cei 5.000 de oameni care locuiesc în localitate nu au apă potabilă la robinet, iar canalizarea se varsă în Târnava Mare. Orașul are o rețea de cișmele și de puțuri de mare adâncime, de unde se aprovizionează cei care nu își permit să cumpere apă îmbuteliată, însă situația este una inadmisibilă în anul 2019, într-o tară membră UE. Guvernul a alocat fonduri până în 2008 pentru realizarea unei rețele de apă și canal, însă după criză s-au sistat finanțările, iar proiectul s-a blocat și lucrările au rămas neterminate. Primăria a încercat să rezilieze acest contract de finanțare pentru a lua bani europeni, însă fără succes.
Primarul orașului, Tudor Mihalache, a venit pe jos de la Copșa Mică până la București pentru a atrage atenția asupra problemei.
"Copșa Mică, alături de 50% din comunitățile din România, nu are canal și apă în 2019. Avem o rețea de cișmele stradale, puțuri de mare adâncime, oamenii beau apă de la cișmea. Avem 7 cișmele în zona de blocuri, iar la casă avem fântâni publice. Canalul se varsă în Târnava Mare și plătim în fiecare lună amendă. Este la capăt un contor, care măsoară fluxul și în funcție de asta plătim amendă", a declarat primarul din Copșa Mică, Tudor Mihalache, pentru HotNews.ro.
Edilul spune ca înainte de aderarea la Uniunea Europeană, Ministerul Mediului s-a angajat că va aloca bani pentru realizarea rețelei de apă și canal din oras și a statiei de epurare, dar în 2009 a tăiat fondurile și proiectul s-a blocat.
"Cu 13 ani în urmă, România a vrut foarte mult să adere la Europa. Numai că trebuia să atingem niște obiective și unul dintre ele era Capitolul 22 - Mediu. Acolo erau două probleme mari Copșa și Zlatna. Atunci Guvernul s-a grăbit, chiar a insistat să finanțeze niște proiecte pe partea de mediu. Și Copșa Mică a atacat trei proiecte, unul dintre ele fiind rețeaua de apă și canal pentru Copșa Mică și satele învecinate. Valoarea proiectului a fost 12,5 milioane de euro. Lucrările au început în 2007, iar în 2009 Guvernul a sistat finanțarea.
Din 2009 am acumulat o datorie de circa 2 milioane de euro, următorul Guvern ne-a plătit datoria, dar noi am rămas cu penalitățile, constructorul ne-a dat în judecată și trebuie să plătim circa 700.000 lei. În plus, a dat faliment și s-a oprit proiectul. În total, Ministerul a plătit cam 8 milioane de euro din cele 12,5. Acum ne-ar trebui cam 10 milioane de euro să terminăm deoarece am reactualizat studiul de fezabilitate și această este valoarea proiectului. Cam 90% din rețelele de apă și canal au fost făcute, mai trebuie echipate cu pompe și altele", a explicat primarul Tudor Mihalache pentru HotNews.ro.
Edilul spune că a încercat în ultimii ani să rezilieze contractul cu Ministerul Mediului, ca să poată accesa fonduri europene, numai că instituția nu a vrut. Așa că în 2017, primarul din Copșa Mică a venit pe jos la București ca să atragă speranța asupra problemei și în speranța unei rezolvări.
Reprezentanții Ministerului Mediului declarau în 2017, când primarul a venit în marș la București, că a decontat toate lucrările executate de primărie pentru care au fost depuse documentele justificative.
"Suma totală decontată de Ministerul Mediului a fost de peste 47 de milioane de lei și a fost plătită de MM către primăria Copșa Mică în perioada 2006-2015. Finanțarea în acest proiect a fost stopată în 2016 la solicitarea explicită a Primăriei Copșa Mică și în urma notificării transmise de primărie privind dorința de a continua proiectul cu fonduri europene și nu cu fonduri guvernamentale. În consecință , ministerul Mediului a dat curs demersurilor de încheiere a Acordului de încetare a finanțării. Precizăm că finalizarea acestuia depinde, conform procedurii, de câteva documente care nu au fost încă depuse de beneficiar", a răspuns Ministerul Mediului la solicitarea HotNews.ro, în 2017.
Nici după acest marș rezolvarea nu a venit din partea executivului, spune primarul din Copșa Mică.
"Din păcate nu am rezolvat mai nimic cu ajutorul Guvernului. Nu am primit nici măcar atât, nu au vrut să rezilieze contractul. După ce m-am întors la Copșa, Consiliul local a hotărât să închidă uinilateral această convenție cu Ministerul Mediului în așa fel încât să fim liberi să putem aplica pentru finanțare europeană. Întreg proiectul l-am dat către operatorul de apă -canal și ei în momentul acesta pot depune proiectul pentru finanțare pe fonduri europene. Proiectul lor este mai bun. Pe lângă ce aveam noi, țevi de apă și canal, sistemul va avea cititoare electronice de consum de apă, supraveghere electronică a sistemului pentru avarii, utilaje pentru curățarea canalelor", a declarat primarul din Copșa Mică.
Acum de proiect de ocupă compania "Apa Târnavei Mari", operatorul regional de apă și canal.
Ioan Munteanu, directorul general al companiei, a explicat în ce stadiu se află proiectul prin care Copșa Mică urmează să aibă apă potabilă și canalizare.
"Acum pregătim studiul de fezabilitate ținând cont de recomandările și exigențele impuse prin Programul Operațional Infrastructură Mare. Sperăm ca într-un termen de două săptămâni să depunem o nouă revizie spre analiza Autorității de Management. Proiectul are o valoare de circa 99 milioane euro, iar obiectivele principale sunt alimentarea cu apă în zona rurală și realizarea rețelei de canalizare, în județul Sibiu. Din cele trei stații de tratare a apei realizate pe programul anterior POS Mediu, la Mediaș, Agmita și Dumbrăveni, o să alimentăm localitățile adiacente, printre care Copșa Mică. Noi am preluat situația existentă, sperăm să obținem finanțare și să începem lucrările, iar apa tratată în stația de la Mediaș să ajungă în toată zona aceasta. Eu cred că în 2019 o să avem asigurată finanțarea, iar anul viitor să începem lucrările", a declarat Ioan Munteanu.
HotNews.ro va face într-o serie de reportaje o radiografie a industriei românești și va încerca să vadă ce a mai rămas din vechile fabrici. În total vor fi analizate șase ramuri ale industriei.
Vezi aici materialele publicate până acum:
- REPORTAJ Povestea fostei fabrici de mașini agricole "Semănătoarea": de la o producție de circa 5.000 de combine pe an, la afaceri imobiliare (I)
- REPORTAJ Realitatea din datele oficiale: Fermierii români lucrează pământul cu rable / Minister: "Agricultura are un nivel insuficient de dotare, cu utilaje uzate fizic și moral" (II)
- REPORTAJ Copșa Mică: orașul cu aerul otrăvit de care comuniștii nu voiau să vorbească. Primar: În jurul nostru nu mai erau păduri, erau ploi acide. Era o chestie obișnuită să mori la 60-65 de ani (I)
1
12
