In calitate de stat membru al Uniunii Europene, Romania a adoptat masurile prevzute in cel de-al 3-lea Pachet Energetic al Comisiei Europene (care vizeaza finalizarea procesului de liberalizare a pietelor de energie electrica si gaze naturale ale statelor membre) precum si masurile prevazute de Pachetul Energie-Schimbari Climatice adoptat de catre Parlamentul European in 2008. Acesta din urma stabileste, printre altele, pana in 2020 cresterea cu 20% a ponderii energiilor regenerabile in totalul consumului energetic. Astfel, Romania a asigurat cadrul legal menit sa incurajeze investiile straine in parcuri eoliene, fotovoltaice si/sau in biomasa, in vederea diversificarii surselor nationale de productie a energiei elecrice si finalizarii obiectivelor asumate la nivel european. Toate bune, teoretic, pana aici.
Sa vedem ce s-a intamplat in practica. Daca in intervalul 2010-2012 s-a investit considerabil in sectorul energiilor regenerabile, in 2013 asistam la o stagnare a fluxului investitional, iar inactiunea factorilor implicati va duce chiar la disparitia acestor investitii si implicit la ratarea unei alte sanse de valorificare a unui potential national.Vina -daca putem spune asa- pentru acest impas in care ne aflam, apartine in egala masura statului roman (prin autoritatile centrale si de reglementare) si investitorilor.
Statul roman a adoptat masurile prevazute anterior in graba. Graba deoarece:
- Instalatiile de productie, transport si distributie a energiei electrice sunt invechite si depasite tehnologic, cu consumuri si costuri de exploatare mari, fiind necesare, mai intai, investitii majore in modernizarea acestora; abia dupa aceea se poate vorbi despre interconectarea cu sistemele europe si retelele “smart grid” si posibilitatea de export a surplusului energetic;
- Lipsa unor consumatori industriali (industrializarea mult dorita necesita si investitori in mari proiecte industriale, ori acestia lipsesc cu desavarsire) coroborata cu incapacitatea de a exporta surplusul energetic, precum si cu presiunile (sociale ale) producatorilor de energie din surse conventionale (ca vorbim de carbune, hidro sau nuclear); toate acestea fac ca in sistem sa existe un supliment de energie cu care sa nu avem ce face, in lipsa conditiile optime de export si nevoilor de consum intern;
- Schema de sprijin pentru investitorii in domeniul energiilor regenerabile prin intermediul certificatelor verzi nu a avut un fundament economic puternic, drept dovada stand faptul ca ca in prezent se vorbeste din ce in ce mult la nivel de autoritati despre modificarea (in minus) a acesteia (a se vedea cele mai recente declaratii ale Ministrului Energiei);
- Modificarile legislative repetate (ca vorbim de sectorul de reglementare sau de cel de stimuli financiari) nu fac altceva decat sa descurajeze orice investitie serioasa in acest domeniu.
Investitorii au gresit la randul lor, pentru ca:
- Pe modelul boom-ului imobiliar s-au grabit sa investeasca fara ca in prealabil, sau macar ulterior, sa aibe un dialog cu autoritatile de resort pe tema vulnerabilitatilor sistemului;
- Fie au crezut orbeste in promisiunile (electorale dupa cum s-a dovedit) ale autoritatilor ca acest domeniu nu va fi afectat de schimbari majore atata vreme cat exista un cadru legislativ in vigoare; fie, cei cu experienta, si-au angajat consultanti locali, dar care la randul lor au crezut in aceste promisiuni, fara a interpreta cum se cuvine tendintele la nivel european sau contextul international (strategia energetica bazata pe energie electrica din surse regenerabile este din ce mai des criticata in Marea Britanie sau Germania). Din multe puncte de vedere “expertul” energetic sezonul 2012-2013 seamana foarte mult cu cel imobiliar din 2007-2009; de multe ori, coincid, deoarece “trebuia facut ceva cu terenul”. Vantul bate, soarele rasare, subventia apune, tarana ramane….Din pacate insa pentru Romania, nimeni nu are nimic de castigat din lipsa de stabilitate.
- Nu au adoptat si dezvoltat o strategie de comunicare atat la nivel b2b dar mai ales business to consumer si business to stakeholder, trezindu-se brusc in fata faptului ca sunt considerati direct responsabili pentru cresterea facturii de energie electrica a consumatorului final, factura care este dincolo de suportabilitate pentru multi consumatori atat casnici cat si industriali. De altfel, printre argumentele ministeriale a fost faptul ca “prin modificarea Legii 220/2008, privind energia din surse regenerabile, facturile la curent se vor ieftini, pentru consumatorul final, cu 50% din contravaloarea cheltuielilor cu energia din surse regenerabile prin diminuarea finanțării prin certificate verzi”. Intr-o situatie de criza economica acuta statul nu face altceva decat fie sa suprataxeze sectoarele economice performante fie sa diminueze stimulii acordati celorlalte sectoare.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
