Strategia energetică a fost pusă în dezbatere publică/ Ministrul energiei: Unul dintre obiectele strategice mari se referă la pregătirea profesională, că altfel ne trezim cu centrale noi, dar fără oameni calificați care să lucreze

de Claudia Pirvoiu     HotNews.ro
Joi, 20 septembrie 2018, 12:58 Economie | Energie


Anton Anton
Foto: AGERPRES
 documente
(20 Sep 2018) OpenOfficeDocument, 1MB
Ministerul Energiei a publicat, în vederea dezbaterii publice, proiectul mult așteptat al strategiei energetice. "Am promis că elaborăm strategia energetică și acum o supunem dezbaterii publice", a declarat ministrul energiei Anton Anton pentru HotNews.ro. Potrivit acestuia, printre marile obiective ale strategiei se află creșterea calității pregătirii profesionale și formarea continuă a resursei umane. "Trebuie să începem cu atragerea resursei umane. Altfel, ne trezim cu centrale mari noi, dar fără a avea resursa umană calificată. Vrem să facem reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și avem nevoie de resursă umană. Vrem să hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești, care este un sistem complicat și la care avem nevoie de oameni calificați", a precizat ministrul.

Acesta a precizat că trebuie sprijinit învăţământul dual pentru obţinerea unor calificări profesionale.

Strategia energetică este un document care va fi analizat și revizuit anual, în condițiile în care vizează un domeniu dinamic, în continuă schimbare, a mai precizat ministrul.


Principalele obiective strategice cuprinse în Strategia Energetică a României:
  • Finalizarea Grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavodă;
  • Realizarea Hidrocentralei cu Acumulare  prin Pompaj de la Tarnița-Lăpuștești;
  • Realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari;
  • Realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole.
Obiectivele Strategiei Energetice:
  • Energie curată și eficiență energetică;
  • Asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii;
  • Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice;
  • Piețe de energie competitive, baza unei economii competitive;
  • Modernizarea sistemului de guvernanță energetică;
  • Creșterea calității învățământului în domeniul  energiei și formarea continuă a resursei umane;
  • România, furnizor regional de securitate energetică;
  • Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.
Programul de investiții

Finalizarea grupurilor 3 şi 4 la CNE Cernavodă: Proiectul Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă prevede finalizarea și punerea în funcțiune a două unităţi nucleare de tip CANDU 6, fiecare cu o putere instalată de 720 MW, un grup urmând a fi pus în funcțiune până în 2030.

Realizarea unui grup energetic nou, de 600 MW la Rovinari:
Proiectul prevede construcția unei capacități pe bază de lignit de 600 MW, care să intre în producție după anul 2020, și căreia să-i poată fi adăugată o capacitate de captare și stocare a CO2 începând din 2035. Valoarea proiectului este de aproapte un miliard de euro. Rezultatele modelării indică fezabilitatea, începând cu anul 2020, a proiectelor pentru noi centrale termoelectrice pe bază de lignit cu parametri supracritici, iar din anul 2035 - cu condiția ca acestea să fie prevăzute cu tehnologia de captare, transport și stocare geologică a CO2 (CSC). Modelarea arată că ar putea fi construită o capacitate pe bază de lignit prevăzută cu CSC cuprinsă între 600 MW și 1000 MW.

Realizarea Centralei Hidroenergetice cu Acumulare prin Pompaj Tarnița-Lăpuștești: Prin realizarea celor două grupuri nucleare noi și menținerea unui trend crescător al capacităţilor de producţie din surse  regenerabile cu caracter intermitent, construcția unei centrală de mare capacitate cu acumulare prin pompaj este obligatorie pentru  stabilitatea sistemului electroenergetic.

La nivelul anului 2030 există şi perspectiva altor tehnologii pentru stocarea energiei, dar acestea nu au, în acest moment, suficientă maturitate tehnologică pentru a fi implementate. Prin urmare, este obligatorie realizarea unei capacităţi de stocare cu puterea de circa 1.000 MW în CHEAP Tarnița-Lăpuștești care să poată interveni în echilibrarea sistemului pe durate cuprinse între 4-6 ore.

Complexul Hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole: Unul dintre proiectele hidrotehnice cu folosinţe complexe şi cu un mare potenţial de a genera dezvoltare economică regională este Complexul Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole. Proiectul va fi realizat prin amenajarea a fluviului Dunărea pe sectorul aval de Porţile de Fier I şi II, până imediat în aval de confluenţa cu râul Olt, în cadrul cooperării între guvernele din România, Bulgaria şi Serbia.

Complexul va produce, în medie, o energie de aproximativ 2.200 GWh/an, contribuind semnificativ la creșterea statutului României de furnizor de securitate energetică în regiune. Proiectul se adresează autorităţilor care administrează domeniile transporturilor, producerii energiei electrice, gestiunii apelor, dar şi comunităţilor locale riverane fluviului Dunărea şi, din acest motiv, modul de realizare al acestei investiţii a necesitat  o decizie la nivel guvernamental. Guvernul României a aprobat prin Hotărârea nr. 643 din 23.08.2018 includerea proiectului Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole în lista de proiecte strategice de investiţii care urmează a fi pregătite şi atribuite în parteneriat public-privat de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.
  • Resursele energetice
În anul 2017, ponderea resurselor energetice primare în producția de energie electrică a avut următoarea structură: energia electrică produsă din
cărbune (lignit și huilă) 27,5% (17,3 TWh); energia electrică produsă în centralele hidroelectrice 23% (14,4TWh); energia electrică produsă în centrala nucleară de la Cernavodă 18,3% (11,5 TWh); energia electrică produsă pe hidrocarburi (petrol și gaz) 17%  (10,7TWh); energia electrică produsă în instalații eoliene și fotovoltaice 13.5% (8,5TWh), energia electrică produsă din biomasă 0,7% (0,4 TWh).

Grupând sursele de energie regenerabilă, ponderea acestora în structura producției de energie electrică în anul 2017 a fost de 37,2% (23.4TWh) urmată de cărbune cu 27,5% (17,3 TWh).

Consumul mediu brut înregistrat în anul 2017 a fost de 59,9 TWh dintr-o producție de 62,8 TWh, diferența constând în exportul de energie electrică.

Pentru anul 2030, rezultatele modelării în Scenariul Optim ales arată o creștere a ponderii energiei din surse nucleare  la  17,4 TWh iar în 2035 la 23,2 TWh. O creștere la 29TWh va fi înregistrată pe total surse regenerabile, reprezentând o pondere de 37,9% din totalul surselor de energie primară ce vor alcătui mixul energetic în anul 2030. Energia produsă din cărbune va înregistra o ușoară scădere la 15,8TWh  și va avea o pondere de 20,6%. O creștere de 1,9% va înregistra producția de energie electrică din hidrocarburi cca. 14,5 TWh.

Țiței: Prețul scăzut al petrolului înregistrat pe piața internațională în perioada 2015 – 2016, a redus drastic investițiile în explorare și dezvoltare de noi zăcăminte, iar efectul s-a resimțit din plin și în România.

Preţurile pe piaţa petrolului au crescut constant începând din anul 2017, preţul petrolului Brent ajungând la jumătatea lunii mai 2018 la recordul ultimilor ani – respectiv 80 USD/baril. La sfârșitul lunii mai 2018, petrolul Brent se tranzacţiona la 75,38 USD/baril, în timp ce preţul petrolului future se situa la 66,72 USD/baril.

Producția de țiței din România se află pe o pantă descendentă, cu un nivel de înlocuire a rezervelor subunitar, din cauza gradului ridicat de depletare al zăcămintelor. Creșterea gradului de recuperare este posibilă, însă eforturile investiționale deloc neglijabile, necesită pachete de măsuri economice și fiscale stimulative.

Rezultatele modelării efectuate în anul 2016 indică înjumătățirea producției interne de țiței, până la aproximativ 2 mil. de tone în 2030. Creșterea dependenței de importuri nu poate fi evitată pe termen mediu și lung decât prin încurajarea activității de explorare și producție, precum și prin creșterea eficienței consumului de combustibili fosili.

Politicile UE de utilizare și de promovare a utilizării, într-un grad cât mai mare, a combustibililor alternativi vor atenua impactul dependenței de importuri a pieței de țiței și produse petroliere din România. Acest proces va fi posibil în măsura în care dezvoltarea infrastructurii aferente producerii și utilizării combustibililor alternativi va fi realizată în raport direct cu competitivitatea acestora pe piața combustibililor.

Gaze: Producția de gaze naturale s-a stabilizat în ultimii ani, ca urmare a investițiilor în prelungirea duratei de viață a zăcămintelor existente și a dezvoltării unora noi. În 2017, producția internă a asigurat 89,4% din consumul intern, importul ajungând la 10,60%.

Resursele suplimentare de gaze naturale din zăcămintele onshore și offshore sunt prevăzute în mixul energetic al României în toate scenariile, cu excepția celui improbabil de menținere îndelungată a prețurilor joase, care nu justifică o continuare a investiției.

Exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră va avea o contribuție majoră la asigurarea securității energetice a României. Nivelurile cantitative cumulate din producția convențională onshore și offshore pot avea potențialul de a fi excedentare față de nivelul estimat  în prezent al cererii de pe piața internă, relativ liniar.

România își propune creșterea consumului de gaze naturale în industria internă și exportul unor produse finite care utilizează ca materie primă și gazele naturale.

România dispune de o capacitate netă instalată pe bază de gaz natural de circa 3.650 MW, din care 1.750 cu cogenerare de energie termică și electrică. 450 MW se află în rezervă, iar alți 1.150 MW se apropie de sfârșitul duratei normate de viață, urmând a fi retrași din uz până în anul 2023. O capacitate nouă de 400 MW este în curs de realizare la Iernut.

În locul capacităților vechi care vor fi retrase în rezervă sau dezafectate în viitorul apropiat, sunt necesare investiții în noi capacități, o parte fiind destinate funcționării în cogenerare în localitățile cu SACET funcțional: București, Constanța, Galați și altele. Este cuprinsă aici și înlocuirea capacităților de la Iernut. Costul investiției este relativ redus, sub 1.000 €/kW putere instalată, astfel încât se poate asigura finanțarea chiar în condiții de cost ridicat al capitalului, iar turbinele sunt eficiente și flexibile, cu costuri de mentenanță relativ reduse.

Cărbune: Producția de lignit și huilă în România depinde direct de cererea națională de resurse energetice primare în sectorul de producere a energiei electrice și de resursele/rezervele de care dispune România.
 
Rolul cărbunelui în mixul de energie electrică va depinde de competitivitatea prețului materiei prime,  cu influență directă în prețul energiei produse din această resursă energetică primară.

Producția de lignit energetic se realizează în principal în bazinul minier al Olteniei într-un număr de 15 perimetre miniere în care, prin capacitățile de producție instalate, se poate realiza o producție flexibilă între 20 și 30 milioane tone/an. Resursele de lignit sunt epuizabile, iar în actualele perimetre termenul de concesiune acordat prin licențe de exploatare a depășit prima jumătate. Asigurarea necesarului de lignit pentru funcționarea în condiții de eficiență economică a centralelor electrice se va realiza prin identificarea și deschiderea unor noi perimetre miniere numai în condiții de eficiență economică.
  
Necesarul de huilă pentru producerea energiei electrice și termice va fi asigurat din  producția minelor Vulcan și Livezeni completat cu necesarul din import, până la reconfigurarea capacităților termoenergetice nerentabile de pe huilă pe altă resursă energetică primară mai eficientă.

Hidroenergie: Prin aplicarea graduală a politicilor  prevăzute de strategie, până în anul 2030, capacitatea instalată în centralele hidroelectrice din România va creşte, faţă de anul 2018, cu circa 750 MW. Centralele care vor asigura această creştere de capacitate instalată vor asigura o producţie suplimentară de energie de circa 1,8 TWh/an. Ţinând cont de faptul că amplasamentele cele mai favorabile din punct de vedere hidroenergetic au fost deja amenajate, noile proiecte vor avea indicatori de rentabilitate a investiţiilor mai reduşi şi vor trebui să fie dezvoltate pentru a asigura şi alte beneficii decât energia (ex. prevenirea viiturilor, alimentarea cu apă, irigaţii etc). 

Deşi se va înregistra o creştere a capacităţii instalate până în 2030, producţia totală de energie care se va înregistra în hidrocentralele din România se va păstra la valori apropiate celor din 2018, adică de circa 17,6 TWh/an, întrucât se vor implementa toate normele cuprinse în politicile europene privind protecţia mediului. Faţă de situaţia reglementată din anul 2018, diminuarea stocurilor de apă utile ce pot fi turbinate, ca urmare a majorării debitelor de servitute/ecologice, va corespunde în anul 2030  unei producţii nerealizate de circa 2 TWh/an.

Energie eoliană şi solară: Faţă de totalul capacităţilor instalate în anul 2018 pentru producţia de energie electrică, la nivelul anului 2030 se va înregistra o creştere a capacităţilor eoliene până la o putere de 4.300 MW şi a celor fotovoltaice de până la 3.100 MW.

Corespunzător acestor capacităţi instalate, în anul 2030, energia medie anuală furnizată în sistemul energetic naţional din surse eoliene va fi de cca. 11 TWh iar cea din surse fotovoltaice de cca. 5 TWh/an.
În anul 2030, din puterea totală instalată a sistemelor fotovoltaice, 750 MW vor fi realizate sub forma unor capacităţi distribuite deţinute de prosumator de energie.

Creşterea participării surselor regenerabile până la nivelul prevăzut a fi atins în anul 2030 se va putea realiza doar în condiţiile în care simultan în sistemul energetic naţional se vor dezvolta şi soluţiile de stocare a energiei care să asigure cicluri de încărcare/descărcare  cu durate mai mari de 6-8 ore şi o putere totală de 1.000 MW. Pentru aceasta, ţinând cont de realităţile tehnologice din anul 2018, strategia prevede ca Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti să fie asumată ca investiţie strategică de interes naţional. Pentru a se putea crea premisele creşterii capacităţii de producere a energiei din surse eoliene şi solare este necesar ca acest proiect să demareze până în anul 2025, iar la nivelul anului 2030 să fie în funcţiune la întreaga capacitate.

Pe măsură ce gradul de maturitate al altor tehnologii de conversie şi stocare a energiei va permite utilizarea lor comercială, după anul 2025 se va putea analiza posibilitatea unei ponderi mai mari a capacităţilor din surse regenerabile la un nivel corespunzător celui de implementare a soluţiilor de stocare bazate pe aceste tehnologii. Întrucât estimările actuale privind dezvoltarea acestor tehnologii indică faptul că acestea se vor putea implementa sub forma unor capacităţi de stocare distribuite şi având volum redus, după anul 2025 se prevede instituirea obligaţiei ca producătorii de energie din surse eoliene şi fotovoltaice dispecerizabili să-şi realizeze compensarea dezechilibrelor.

În vederea creşterii participării producătorilor români de energie pe pieţele regionale europene, se prevede ca până în anul 2025 să fie finalizată închiderea inelului principal de transport prin linii de 400 kV şi realizarea unor noi puncte de interconectare cu reţelele din zona adiacentă României.

Dezvoltarea de capacităţi mici, distribuite. Prosumatorul. Noi scheme de sprijin pentru stimularea investiţiilor în domeniul energiilor regenerabile vor apărea după anul 2020 doar pentru capacități de generare a energiei electrice dezvoltate de către consumatori care, în cadrul schimbului bidirecțional de energie  electrică cu reţelele de distribuţie, vor fi consideraţi prosumatori. Se stabileşte limita maximă a puterii instalate în sistemele solare ale prosumatorilor la 750 MW, putere care va fi atinsă până în anul 2030.

Biomasă cu destinație energetică Până în anul 2030, consumului de lemn de foc va înregistra o reducere cu circa 20% a faţă de nivelul anului 2018. Cum lemnul de foc are cea mai ridicată pondere în cadrul biomasei scădere, urmare a reducerii consumului de lemn de foc, la orizontul anului 2030 consumul total de resurse energetice provenind din biomasă va scădea la până la valoarea de 39 TWh.

Până în 2030, consumul de biocarburanți va avea o creştere la valoarea de 4,1 TWh/an, valoare suficientă pentru atingerea țintei naționale pentru 2020, de 10% pondere SRE în sectorul transporturi. Biogazul va înregistra o creştere rapidă, până la o producție de 3.500 GWh în 2030, pe fondul dezvoltării sectorului agricol și, în mai mică măsură, al modernizării stațiilor de tratare a apelor uzate.

Până în anul 2030 vor fi dezvoltate mici centrale electrice alimentate exclusiv cu biomasă, biolichide, biogaz, deşeuri şi gaze de fermentare a deşeurilor şi nămolurilor, până se va ajunge ca astfel de centrale să aibă o putere totala instalată de 139 MW. Cazanele unora dintre centrale termoelectrice actuale vor fi adaptate pentru a permite arderea unui adaos de biomasă. În total în anul 2030, prin arderea biomasei se va asigura o producţie de energie electrică de 1,91 TWh.

Până în anul 2020 vor fi elaborate reglementări complete privind utilizarea biomasei pentru producerea de energie electrică astfel încât să se prevină utilizarea neraţională a acestei resurse.

Deșeuri cu destinație energetică. România produce peste 8,0 milioane tone de deșeuri municipale anual, din care continuă să depoziteze peste 90%. Conform normelor Europene în vigoare, rezultate din Directiva 2008/98/EC, și a principiului de economie circulară, 55% din aceste deșeuri, adică fracția reciclabilă (25%) și fracția umed-organică (30%),  trebuie sa fie recuperate material (nu incinerate).

Energia nucleară Energia nucleară este o opțiune strategică pentru România.
Realizarea la timp a prelungirii duratei de viață a Unității 1 de la Cernavodă va mobiliza expertiza nucleară din România. În perioada retehnologizării Unității 1, va fi necesară asigurarea energiei din surse alternative sau din import. Din acest motiv, ar putea fi justificată amânarea retragerii definitive din uz a unor capacități de cărbune sau gaze. roiectul Unităților 3 și 4 de la Cernavodă este cel mai mare proiect potențial în România în următoarele decenii.







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2139 vizualizari

  • +4 (4 voturi)    
    Ati facut ceva parlitilor? (Joi, 20 septembrie 2018, 13:44)

    romania_curata [utilizator]

    Sau da, ati facut ceva; ati dus tara de rapa...
  • +1 (3 voturi)    
    STRATEGIE. (Joi, 20 septembrie 2018, 14:13)

    Radu-Lucian [utilizator]

    Interesanta prezentarea.O dezvoltare energetica moderna ,fara personal de specialitate adecvat si instruit in concordanta cu tehnologiile actuale ,are putine sanse in a atinge parametrii proiectati.
  • +3 (3 voturi)    
    nu va veni nimeni (Joi, 20 septembrie 2018, 14:48)

    Tsh [utilizator]

    "Resursa umana" din domeniul energiei, despre care indrazneste sa vorbeasca nenea, activeaza cu mult succes in companii mari din strainatate.

    Nu vad nici o sansa sa fie convinsi sa activeze in Romania!
  • +3 (3 voturi)    
    Nenea Anton, (Joi, 20 septembrie 2018, 15:26)

    romania_curata [utilizator]

    stii sa 'vorbesti discutii' fumate; ce veti face voi pana-n 2020???
    • +3 (3 voturi)    
      20-20 cum spune Tuta Absoluta (Joi, 20 septembrie 2018, 15:50)

      un domn [utilizator] i-a raspuns lui romania_curata

      shefa lu Daea
  • +1 (1 vot)    
    Eliminati arderea pacurii in CET-uri! (Joi, 20 septembrie 2018, 16:46)

    D-or [utilizator]

    In ultimii ani, productia de energie elecrica a migrat din zonele nepopulate in centrele oraselor (de ex. Bucuresti, Galati si in viitor Mamaia- Constanta).

    In perioada ian- 15 martie 2018 a fost arsa de 7 ori mai multa pacura decit in anii precedenti, desi in acea perioada a fost o iarna deosebit de calda. Ferurile au venit dupa 15 martie.

    Cum se justifica acest fapt?

    Aceasta e o strategie criminala care ar trebui pedepsita ca atare, respectiv ca genocid.
  • 0 (0 voturi)    
    Prosumatorul = Poluatorul (Vineri, 21 septembrie 2018, 11:10)

    D-or [utilizator]

    Cine va verifica poluarea produsa de acesti prosumatori raspinditi cu miile prin zonele locuite?

    Daca nu stiati, aflati ca autoritatile de mediu nu au program noaptea si in week-end.
  • 0 (0 voturi)    
    Dar oamenii, ei ce parerea au de biomasa? (Vineri, 21 septembrie 2018, 11:17)

    D-or [utilizator]

    Ce spun comunitatile din jurul acestor unitati private de valorificare a biomasei?

    Cine le poate verifica existenta, calitatea si utilizarea filtrelor?

    Pur si simplu, noaptea nu permit accesul nimanui, nici macar al politiei, daca nu are mandat judecatoresc. Ei?


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by