Infringementul pe gaze: Guvernul și Parlamentul au de ales între a pune România să plătească amenzi zilnice și a satisface interesele unor distribuitori

de Claudia Pirvoiu     HotNews.ro
Vineri, 6 septembrie 2019, 14:46 Economie | Energie


Curtea Europeana de Justitie
Foto: Wikimedia Commons
​Comisia Europeană nu mai acceptă nicio explicație din partea autorităților române în ceea ce privește restricțiile impuse pe piața gazelor prin controversata OUG 114/2018, reiese din documente ale autorităților de la Bruxelles consultate de HotNews.ro. După cum se prezintă lucrurile, sancționarea României de către Curtea Europeană de Justiție, care ar însemna o amendă zilnică, pare inevitabilă. Chiar dacă se află sub presiunea timpului, fiind o chestiune de câteva zile, autoritățile române nu au luat nicio măsură concretă pentru eliminarea restricțiilor, mai ales că există și un lobby puternic din partea marilor câștigători de pe urma OUG 114 ca lucrurile să nu fie schimbate semnificativ.

Vezi mai jos în text ce conțin documentele de la Comisia Europeană.

Da, există și companii care au de câștigat mult de pe urma controversatei OUG 114. OUG 114 prevede plafonarea la 68 lei/MWh a prețului pentru gazele livrate de producători în regim reglementat, până în februarie 2022. Pentru companii precum E.ON și ENGIE, care cumpără de la producători la acest preț, este o afacere foarte bănoasă. De altfel, federația ACUE din care fac parte aceste companii încearcă să facă presiuni pentru ca articolele din OUG 114 referitoare la gaze să nu fie abrogate "brusc". ACUE susține că prețurile la gaze ar crește foarte mult pentru consumatorii casnici.

Potrivit surselor HotNews.ro, aceste companii l-ar avea ca aliat pe Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru Industrii din Camera Deputaților. De altfel, miercuri, aceștia ar fi avut o întrevedere cu premierul Viorica Dăncilă pentru a-i solicita să discute cu reprezentanții Comisiei Europene să fie mai indulgente în ceea ce privește OUG 114.

Aceasta în condițiile în care până pe 26 septembrie, autoritățile române trebuie să dovedească faptul că au eliminat articolele privind restricțiile la tranzacționarea gazelor, în special a celor prin care producătorii sunt obligați să vândă cu prioritate pe piața românească. În caz contrar, pe 27 septembrie, România ar urma să fie trimisă în judecată la Curtea Europeană de Justiție. Ar fi ca sigură sancționarea cu amendă zilnică care s-ar aplica începând cu data de 27 septembrie. Valoarea amenzii se stabilește în funcție de caz.

Ce înseamnă să dovedească? Pur și simplu să aprobe legi privind abrogarea articolelor referitoare la gaze din OUG 114/2019, din OUG 19/2019 care completează OUG 114 și din Ordinul ANRE 52/2019 prin care se aplică OUG 114. Nu este suficientă abrogarea articolelor din OUG 114, ci și din legislația care are legătură cu această ordonanță. Ce au făcut Parlamentul și autoritatea de reglementare până acum? Mai nimic. Săptămâna trecută, comisia pentru industrii, condusă de Iulian Iancu, a votat pentru eliminarea articolelor referitoare la energie din OUG 114. De remarcat că OUG 19/2019, chiar dacă se află la Camera Deputaților, nu a fost pusă pe ordinea de zi a comisiilor. Practic, este ignorată, deși ar trebui luată la pachet cu OUG 114. După ce deputații din comisia pentru industrii au votat pentru abrogarea articolelor referitoare la energie, nu s-a mai întâmplat nimic. În această săptămână s-a aflat pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaților, însă nu a putut fi discutată deoarece nu există un raport al comisiei pentru buget-finanțe. Toate acestea arată că votul dat în Comisia pentru industrii a fost doar de formă.

La rândul său, autoritatea de reglementare (ANRE) a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care restrânge termenul pentru aplicarea restricțiilor de la de la 28 februarie 2022 la 31 martie 2020. Însă, ANRE ar urma să modifice doar cu legislația secundară, ceea ce nu ar reprezenta un argument în fața Comisiei pentru a renunța la procedura de infringement. Cea principală, adică OUG 114/2018 și OUG 10/2019, ar rămâne în continuare în vigoare.

Comisia nu acceptă prelungirea termenului de răspuns

Pe 25 iulie, Comisia Europeană a decis să trimită un aviz motivat suplimentar României din cauza faptului că aceasta nu a eliminat restricțiile impuse comerțului cu gaze naturale dintre statele membre, astfel cum se prevede în normele UE privind piața internă în sectorul gazelor naturale. Partea română a trimis Comisiei o cerere de prelungire a termenului de răspuns la avizul motivat suplimentar. Însă, Comisia a precizat, potrivit unui document obținut de HotNews.ro, că nu poate aproba prelungirea termenului de răspuns, deoarece România nu îndeplinește condițiile necesare.

Termenul de răspuns la un aviz motivate poate fi prelungit doar în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:
  • Scopul cererii este de a permite statului membru să ia măsurile necesare pentru a asigura conformitatea cu avizul motivat
  • Cererea trebuie să includă un calendar realist și îndeajuns de precis privind măsurile care urmează a fi luate. În cazurile de necomunicare a măsurilor de transpunere sau de neconformitate a măsurilor naționale de punere în aplicare, trebuie prezentat un proiect de lege, însoțit de cererea de includere a acestuia pe agenda unei adunări legislative
  • Perioada suplimentară acordată nu poate depăși trei luni și cererea trebuie să parvină Secretariatului General înainte de expirarea termenului inițial de răspuns.
Avizul motivat suplimentar trimis de Comisie: Nu există argumente suficiente care permit o justificare a măsurii

Comisia își menține opinia conform căreia forma actuală a legislației române, astfel cum a fost modificată prin OUG 114/2018 și prin OUG 19/2019, continuă să constituie o restricție de facto a exortului de gaze din România, contrar articolelor 35 și 36 din Tratatul privind funcționarea UE (TFUE), se arată în avizul motivat suplimentar transmis României pe data de 25 iulie. Comisia mai precizează că autoritățile române nu au reușit să justifice neecesitatea restricțiilor pe piața gazelor. "Nu există argumente suficiente care permit o justificare a măsurii în cauză ca fiind un mijloc adecvat și necesar pentru a spori siguranța aprovizionării", scrie Comisia în avizul motivat suplimentar.

Articolul 35 din TFUE se referă la măsurile naționale care au ca obiect sau efect specific restricționarea modelelor de export și, astfel, stabilirea unei diferențe între comerțul intern al unui stat membru și exportul acestuia, astfel încât să existe un avantaj particular pentru producția națională sau pentru piața internă a statului în cauză, în detrimentul producției sau al comerțului altor state membre.

Astfel de norme sau practici pot, în principiu, să fie justificate în temeiul articolului 36 din TFUE sau în baza uneia dintre cerințele cu prioritate superioară pentru interesul public recunoscute de Curtea de Justiție. În acest sens, ar trebui remarcat faptul că legislația națională care poate restricționa o libertate fundamentală garantată prin tratat, cum ar fi libera circulație a mărfurilor, poate fi justificată în mpd corespunzător doar dacă este adecvată pentru a asigura atingerea obiectivului respectiv și nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea lui.

Povestea infringementului, ajuns acum în ultima etapă, începe din 2012, când a apărut Legea energiei 123/2012, producătorii de gaze fiind obligați să își pună producția cu prioritate la dispoziția consumatorilor români. Comisia a demarat procedura de infringement, aceasta fiind suspendată în 2016, după apariția OUG 64/2016 care elimina restricțiile. După apariția OUG 114, Comisia a reluat procedura de infringement din stadiul în care fusese suspendată.

Câteva paragrafe importante din avizul motivat suplimentar al Comisiei

OUG 114/2018, astfel cum a fost modificată prin OUG 19/2019 a reintrodus restricția generală inițială de a exporta (regula "în primul rând România")
, printr-o dispoziție care impune producătorilor de gaze naturale să pună la dispoziție cu prioritate pe piața din România cantitățile de gaze naturale necesare pentru aprovizionarea pieței reglementate și anume consumatorii casnici și producătorii de energie termică. Acest aliniat nou introdus la articolul 124 stabilește obligația producătorilor de a livra gaze naturale mai întâi furnizorilor de pe piața românească. Obligația se aplică pentru o perioadă de 3 ani, care se încheie la 28 februarie 2022. Doar după ce întregul necesar de consum al consumatorilor casnici și al producătorilor de energie termică au fost satisfăcut, cantitățile de gaze pot fi exportate.

Ordinele de punere în aplicare emise de ANRE au făcut, de asemenea, obiectul mai multor amendamente consecutive.
Prin urmare, Ordinul 622/14/35 a fost înlocuit prin Ordinul ANRE 160/2014 emis în decembrie 2014. În martie 2019, ANRE a emis ordinul 52/2019 de instituire a metodologiei de stabilire a cantităților pe care producătorii de gaze naturale trebuie să le pună cu prioritate la dispoziția pieței naționale.

Potrivit articolului 9 din Ordinul 52/2019, care a înlocuit efectiv ordinele precedente care conțineau dispoziții similare, în perioada 1 mai 2019-28 februarie 2022, producătorii de gaze naturale din România au obligația de a pune cu prioritate la dispoziție cantitățile de gaze naturale necesare pentru a acoperi integral nevoile clienților casnici și ale centralelor de cogenerare destinate consumului populației.

În pofida angajamentelor de a elimina treptat reglementarea prețurilor și de a elimina restricțiile la export, legislația în vigoare în prezent în România impune producătorilor naționali de export de gaze naturale să pună la dispoziție cu prioritate pe piața din România producția lor, pentru aprovizionarea anumitor clienți, până la 28 februarie 2022.

În răspunsul lor la avizul motivat din 2 octombrie 2014, autoritățile române argumentează că restricțiile la export sunt necesare
pentru a asigura acoperirea necesarului de consum de pe piața internă la prețuri care corespund cu ceea ce consumatorii (și anume, în prezent, clienții casnici și producătorii de energie termică) își pot permite să plătească. Ele afirmă că restricțiile la export trtebuie privite ca o măsură socială. Rezervarea cantității de gaze naturale produse la nivel național pentru a aproviziona gospodăriile și producătorii de energie termică, precum și reglementarea prețului la care sunt vândute gazele naturale, ar garanta că prețurile rămân accesibile.

Comisia își menține opinia potrivit căreia restricțiile la export nu reprezintă un mijloc adecvat de a face față posibilelor modificări ale prețurilor de consum ca urmare a comerțului tranfrontalier. În cadrul unei piețe interne, obiectivul de a proteja clienții de prețuri mari nu poate fi realizat prin restricții la export. În opinia Comisiei, astfel cum se subliniază și în avizul motivat, scopul restricției la export este pur economic și anume, evitarea ajustărilor potențiale ale prețului gazului din România la prețul pieței UE, care ar putea rezulta din deschiderea frontierelor pentru comerțul cu gaze. Curtea de justiție interpretează în mod restrând derogările permise în temeiul articolului 36 din TFUE, care, toate, se referă la interese neeconomice. Prin urmare, un astfel de raționament economic nu poate fi invocat în niciun caz pentru a justifica o restricționare a exporturilor, în particular deoarece există alte măsuri disponibile pentru a proteja clienții de eventuale dificultăți, cum ar fi acordarea de subvenții.

Autoritățile române au susținut în mod repetat, în corespondența lor cu serviciile Comisiei și în răspunsurile la avizul motivat, că măsura privind restricțiile la export este doar o măsură temporară, în conformitate cu calendarul de liberalizare a prețurilor. S-a argumentat că proporționalitatea măsurii este asigurată de natura sa temporară.

Inițial, calendarul de liberalizare a prețurilor prevedea eliminarea treptată a reglementării prețurilor pentru gospodării din producția internă începând cu 1 iulie 2021. Potrivit răspunsului suplimentar la avizul motivat, trimis la 2 aprilie 2015, autoritățile române au explicat că obligația de a pune cu prioritate la dispoziție producția de gaze naturale pe piața din România va respecta, de asemenea, calendarul de liberalizare a prețurilor. După finalizarea procesului de liberalizare (și anume, după încheierea perioadei calendarului), producătorii vor putea să comercializeze și să exporte gaze naturale în mod liber. În plus, OUG 64/2016 a prevăzut în mod expres că restricțiile la export vor fi menținute doar până la 31 martie 2017.

În pofida angajamentelor luate prin scrisorile din 2 aprilie 2015, 22 noiembrie 2016 și prin corespondența ulterioară, și în pofida schimbărilor legislative avute în vedere prin OUG 64/2016, OUG 114/2018 a anulat progresele înregistrate către o piață liberalizată a gazelor, prin reglementarea prețurilor pe piața cu amănuntul și angro (plafonarea prețurilor pentru gazele naturale produse la nivel național) și prin stabilirea unei restricții la export până la 28 februarie 2022. Este important, de asemenea, să se observe că OUG 114/2018, care a modificat dispozițiile articolului 124 din Legea 123/2012, a fost adoptată fără consultări prealabile și fără a justifica necesitatea de a pune în aplicare restricții la export până la 28 februarie 2022.

Având în vedere natura gravă a restricțiilor la export, chiar și punerea în aplicare temporară a unei astfel de măsuri, ar avea efecte deosebit de dăunătoare asupra comerțului transfrontalier (de exemplu, în cazul unei crize de aprovizionare cu gaze). În acest context, Comisia consideră că, prin excluderea concurenței și revenirea la o piață reglementată pentru o perioadă de 3 ani, în raport cu angajamentele politice asumate în contextul prezentei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, nu există nicio perspectivă realistă de stabilire a unei piețe funcționale a gazelor naturale în România în această perioadă. Limitarea pieței românești în mod parțial față de țările vecine- și cuplarea acestei măsuri cu alte modificări care diminuează funcționarea pieței românești de gaze aflată în curs de dezvoltare- ar mări și mai mult decalajul față de alte țări ale UE. Așadar, nu există nicio garanție că restricția privind exporturile nu ar rămâne în vigoare și după 2022. Istoria acestei măsuri demonstrează că în perioada vizată de articolul 124 din Legea 123/2012 a fost prelungită de mai multe ori de către Guvern. Prin urmare, argumentul că ea servește doar ca măsură tranzitorie pentru o "perioadă limitată de timp" nu poate fi acceptat.

Având în vedere cadrul legislativ actual de punere în aplicare a restricției la export, Comisia își menține, de asemenea, punctul de vedere cu privire la derogările permise în temeiul articolului 36 din TFUE atunci când urmărește îndeplinirea obiectivului de a asigura o aprovizionare sigură cu gaze naturale într-un stat membru. Siguranța aprovizionării poate reprezenta o justificare doar dacă statul membru a demonstrat existența unei amenințări veritabile și suficient de serioase la adresa unui interes fundamental al societății. Afirmațiile autorităților române din cadrul răspunsurilor furnizate Comisiei sugerează faptul că restricțiile sunt menite să asigure siguranța aprovizionării cu gaze naturale în sensul furnizării cantității necesare de gaze celor mai vulnerabili consumatori. Răspunsul la avizul motivat cuprinde referiri limitate la existența unui risc asupra siguranței aprovizionării, fiind în principal concentrat asupra obiectivului de combatere a sărăciei energetice și protecției consumatorilor vulnerabili. Drept urmare, nu există argumente suficiente care permit o justificare a măsurii în cauză ca fiind un mijloc adecvat și necesar pentru a spori siguranța aprovizionării.

Autoritățile române nu au reușit să demonstreze că aprovizionarea cu gaze naturale nu este garantată în mod suficient de planurile de urgență ale României, elaborate în conformitate cu Regulamentul UE 994/2010 și cu Regulamentul UE 1938/2017, înainte de a se invoca articolul 36 din TFUE.

În forma actuală a derogărilor permise în temeiul articolului 36 din TFUE, restricția la export nu poate fi considerată o măsură necesară pentru a asigura o aprovizionare sigură cu energie. Chiar și pentru măsurile luate în temeiul Regulamentului UE 1938/2017, statele membre trebuie să asigure faptul că funcționarea efectivă a pieței interne nu este denaturată și că fluxul de gaze naturale nu este niciodată restricționat în mod nejustificat în cadrul pieței interne. Regulamentul UE 1938/2017 prevede că măsurile necesare pentru asigurarea siguranței aprovizionării se referă mai degrabă la procesul diversificării furnizării de gaze provenite din diferitele state membre decât la obligații de cumpărare, cum ar fi restricții privind importul sau exportul.

Prin urmare, Comisia își menține punctul de vedere exprimat în avizul motivat, potrivit căruia, înainte de a invoca articolul 36 din TFUE, autoritățile române ar trebui să demonstreze mai întâi că aprovizionarea cu gaze naturale nu este garantată în mod suficient de planurile de urgență ale României, elaborate în conformitate cu Regulamentul UE 1938/2017.

În plus, în răspunsul lor la avizul motivat, autoritățile române susțin că măsura prevăzută la articolul 124 litera c din Legea 123/2012 nu a generat, în realitate, nicio limitare a exporturilor din România, având în vedere capacitățile actuale de interconectare ale țării. O restricție privind volumele de gaze exportate din România- unul dintre cei mai mari producători de gaze din Europa- poate avea un impact semnificativ asupra țărilor învecinate în cadrul unei crize de aprovizionare, chiar dacă capacitățile actuale de interconectare sunt încă limitate și în curs de dezvoltare. Prin urmare, Comisia consideră că aceste argumente nu reprezintă o justificare validă pentru impunerea, prin lege, a unei limitări a comerțului liber cu gaze.

În plus, menținerea restricțiilor la export până la 28 februarie 2022 ar putea să împiedice dezvoltarea preconizată a capacității de export a României. În prezent, capacitatea de export a României este în creștere, comparativ cu 2014, fiind de 0,46 miliarde de metri cubi pe an. Capacitățile de export ar urma să crească de la 0,1 mld metri cubi la 4 mld metri cubi pe an la punctele de interconectare cu Ungaria și Bulgaria. Începând cu luna ianuarie 2020, capacitatea totală de export, conform proiectelor pentru care au fost acordate fonduri prin mecanismul pentru interconectarea Europei, este preconizată să ajungă la 6,25 miliarde mc, care reprezintă peste 60% din producția internă de gaze naturale. Finalizarea gazei 2 a BRUA, a fluxului invers de la punctul de interconectare Negru Vodă și a interconexiunii planificate cu Serbia ar crește capacitatea totală la 11,5 mld mc. Un cadru legislativ care împiedică tranzacționarea liberă a gazelor naturale între statele membre pune în pericol finalizarea proiectelor de investiții destinate sporirii capacității de interconectare a României.

Comisia consideră că ANRE nu a luat măsuri rezonabile în vederea îndeplinirii obiectivelor de eliminare a restricțiilor privind comercializarea transfrontalieră și că prin urmare a încălcat dispozițiile articolului 40 litera c din Directiva 2009/73/CE. Răspunsurile la avizul motivat nu prezintă argumente concrete care să explice de ce dispozițiile de la articolul 40 litera c nu ar fi încălcate. Răspunsul la acest aspect se limitează la reiterarea argumentelor referitoare la necesitatea de a proteja populația României de prețurile mai mari ale gazelor naturale și de a combate sărăcia energetică.



Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















10836 vizualizari

  • -9 (21 voturi)    
    Multumim UE! (Vineri, 6 septembrie 2019, 15:13)

    Marionette [utilizator]

    Asteptam desfiintarea!
    • +8 (16 voturi)    
      ...Cine a inițiat OUG 114? Dragnea, Dăncilă, PSD.. (Vineri, 6 septembrie 2019, 16:41)

      baligosul [utilizator] i-a raspuns lui Marionette

      Politicienii care au inițiat OUG114, au proprietăți prin România, parchetul să inițieze proceduri de punere sub sechestru a proprietăților acestora, cine greșește plătește...
    • +6 (10 voturi)    
      Pai poti sa iesi cand vrei, TU!!! (Vineri, 6 septembrie 2019, 17:34)

      Dalinar [utilizator] i-a raspuns lui Marionette

      Ca nu te-au bagat ei cu japca in UE!!!
      • +2 (2 voturi)    
        ROexit (Duminică, 8 septembrie 2019, 18:06)

        ZVrk [utilizator] i-a raspuns lui Dalinar

        Asa stiam si eu, nu ne-au bagat cu japca (sau pe post de piata de desfacere)!
        Am intrat ca eram model de democratie (era buuun Nastase ala!) si pentru puterea noastra economica.
        Sa fie clar!
  • -3 (25 voturi)    
    Lol (Vineri, 6 septembrie 2019, 15:16)

    HP [utilizator]

    Deci daca ramanem fara gaze de la rusi, EU ne obliga sa le dam si pe ale noastre la export ?

    Evident, din articol nu reiese asa ceva, ne ferim ca nu cumva sa ii suparam pe "domnii investitori".

    La fel ca si cu ungurii si cu OMV, cand se laudau ca toata productia NOASTRA merge direct catre ei.

    Bai, pic de demnitate si interes national nu mai avem.

    "Ia taica, tot" - strainii sa fie multumiti, sa iasa banul gros. Noi...daca mai ramane ceva.
    • -7 (23 voturi)    
      Si toate astea pentru vreo 17 miliarde de Fonduri (Vineri, 6 septembrie 2019, 16:20)

      Lok [utilizator] i-a raspuns lui HP

      Europene. :))))))) Cand resursele sunt doar de vreo 200x mai valoroase.
      Cand te vinzi pe nimic, nu te respecta nimeni.
  • -6 (16 voturi)    
    Comment sters de user (Vineri, 6 septembrie 2019, 15:40)

    Reticentul [anonim]

  • +4 (6 voturi)    
    Doua optiuni care defapt e aceeasi (Vineri, 6 septembrie 2019, 16:09)

    andreiu [utilizator]

    "au de ales între a pune România să plătească amenzi zilnice și a satisface interesele unor distribuitori"
    Din articol inteleg totusi ca cele doua optiuni merg mana in mana si sunt defapt aceeasi optiune... cealalta find negarea celor doua....
  • -2 (14 voturi)    
    Normal ca firmele (Vineri, 6 septembrie 2019, 16:18)

    Barnacopul [utilizator]

    Trebuie sa aiba intaietate. Altfel de unde bani pentru partidele politice?!?
  • +1 (5 voturi)    
    cam (Vineri, 6 septembrie 2019, 17:18)

    nikita11 [utilizator]

    tradare nationala
  • +1 (5 voturi)    
    Mda (Sâmbătă, 7 septembrie 2019, 7:36)

    kiko123 [utilizator]

    Vad ca sunt pe aici plini de postati PSD care critica un principiu general valabil, in UE: este interzisa plafonarea preturilor la produse, UE fiind o piata libera bazata pe concurenta deci pretul este stabilit de cerere si oferta nu impus de guvern.
  • +5 (7 voturi)    
    Din nou statul incapabil (Sâmbătă, 7 septembrie 2019, 8:57)

    Soro [utilizator]

    Legile europene sunt destul de simple: nu prea ai voie sa reglementezi preturi ci trebuie sa lasi piata libera. De asemenea nu ai voie sa subventionezi o companie nationala in domeniu pentru ca asta e concurenta neloiala.
    Ce se intampla in tarile mai dezvoltate de nu explodeaza preturile iar energia e mai ieftina in tarile dezvoltate? Simplu. Fiecare tara are cate o companie nationala in fiecare domeniu. Companiile private se lupta cu aceasta companie pentru piata. Astfel preturile se autoregleaza in functie de aceasta companie nationala fata de care companiile private nu pot creste preturile pentru ca ar pierde piata. Problema la noi e ca in general companiile de stat sunt asa de ineficiente ca preturile devin foarte mari iar companiile private pot creste preturile astfel incat sa fie putin sub cea de stat.
    Deci la noi ori compania (regia autonoma, ...) are preturi deja prea mari ori compania de stat pur si simplu nu exista (pentru ca nici nu a fost in stare sa fie profitabila) si atunci companiile private fac ce vor (cresc la mica intelegere sau tacit preturile).
    Statul nefiind in stare sa rentabilizeze regiile de stat (nu insist aici de ce ... ca se fura) incearca sa reglementeze preturile. Nereusind pentru ca Europa nu accepta aceasta metoda comunista, vor da vina pe Europa ca ea ne mareste preturile
    Intotdeauna cand cresc preturile e vina statului. Privatii vor creste preturile intotdeauna. Si eu daca as avea firma mea as face asta.
    • 0 (2 voturi)    
      poftim? (Duminică, 8 septembrie 2019, 20:20)

      srpc [utilizator] i-a raspuns lui Soro

      adica privatii sunt niste speculanti ordinari? faina conceptie despre capitalism ai, tovarase!


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by